Bătălia şi războiul
0
Referendumul nu a trecut, spre uşurarea celor care susţin principiile şi valorile democratice, a celor care îşi doresc o Românie modernă şi europeană şi a celor care au înţeles miza şi motivele reale ale acestui referendum.
Sigur că avem tot dreptul să ne bucurăm, mai ales că astfel redescoperim o Românie mai puţin polarizată şi mai greu de manipulat decât mulţi dintre noi credeam şi pentru că, în sfârşit, partidele noi au demonstrat că pot face opoziţie eficient şi au devenit, astfel, o alternativă reală. Succesul de astăzi, însă, nu este decât unul de etapă, pentru că referendumul, chiar şi eşuat, a cimentat existenţa extremei drepte în România. Ne înscriem astfel şi noi în tendinţa europeană, chiar transatlantică, a revigorării acestui curent politic.
Apărută în Europa de est în anii 70, extrema dreaptă a prins avânt după criza financiară din 2008, fiind masiv alimentată de criza imigranţilor din anii ulteriori. Revigorată la început în Europa de Vest, extrema dreaptă s-a extins ulterior şi în noile state membre, începând cu Ungaria lui Victor Orban. România a rezistat ani buni acestei tendinţe, euforia intrării în structurile euro-Atlantice (NATO şi UE) acţionând ca un puternic liant al populaţiei şi politicienilor deopotrivă, izolându-ne de tendinţele extremist-naţionaliste. Pe de altă parte, şi acest lucru este foarte important, în primii ani după 2008 extrema dreaptă Europeană nu era încă solidificată şi nu existau demersuri tactice şi strategice pentru a o promova la nivel continental.
Acum contextul intern si extern este cu totul altul. Intern, există o extremă dreaptă, cu o mare parte din discursul ce o caracterizează la nivel european (anti-imigranţi, anti-UE, pro-naţionalist, anti-minorităţi sexuale, pro valori tradiţionale). Din c!Ate se prefigurează, în curând se va forma şi un partid de extremă-dreapta, oficializând astfel demersul politic extremist. Românii încă sunt printre cei mai entuziaşti europeni, atunci când problema se pune Uniunea Europeana vs altceva, dar foarte divizaţi când problema europenismului se traduce în valorile şi principiile liberale (fără nicio referire la partidul românesc cu acest nume). Aceste diviziuni pot, şi vor fi, exploatate de dreapta extremă românească, pentru care eşecul la acest referendum îi este atât lecţie, cât şi catalizator.
Extrema dreaptă românească va beneficia de contextul european si transatlantic prielnic şi se va bucura de (şi mai) mult sprijin din partea mişcării în care se integrează.
Mai îngrijorător, contextul extern a devenit prielnic mişcărilor şi partidelor de extremă dreapta. în primul rând, acestea câştigă din ce în ce mai mulţi alegători în ţările europene. Poate că nu în ritmul în care se prefigura acum ciţiva ani, dar în din ce in ce mai multe ţări aceste partide câştigă suficient de multe voturi încât să intre în Parlament şi să devină o voce puternică (Franţa, Olanda, Germania), să îngreuneze formarea noilor guverne (Suedia, cel mai recent Letonia) sau să formeze, chiar, guverne (Ungaria, Italia). Mesajul lor devine astfel din ce în ce mai puternic, iar penetrarea lor din ce in ce mai eficientă. în al doilea rând, există acum o mişcare clară de consolidare a extremei drepte în structurile europene, începând cu Parlamentul European, mişcare a cărei cea mai puternică voce este Victor Orban. Mai mult, extrema dreaptă americană, învingătoare în alegerile prezidenţiale din SUA de acum doi ani, susţine astăzi în mod direct campania surorii sale europene. Prin accederea în Parlamentul European extrema dreapta europeană va putea influenţa direct politicile la nivelul continentului. în al treilea rând, metodele pe care le folosesc extremiştii europeni (fake news, manipulare, exploatarea clivajelor din societate) sunt cu atit mai eficiente cu cât nu există Incă mecanisme eficiente de combatere a acestora. în al patrulea rând, extrema dreaptă europeană este susţinută şi de Rusia lui Putin, căruia reuşita acestui curent la nivel transatlantic îi serveşte de minune scopului de a şubrezi pe cât posibil UE şi SUA.
Bătălia cîştigată astăzi este doar începutul. Extrema dreaptă românească va beneficia de contextul european si transatlantic prielnic şi se va bucura de (şi mai) mult sprijin din partea mişcării în care se integrează. Structura religioasă şi educaţia precară a societăţii româneşti sunt elemente favorizante ale ideilor extremiste şi ele vor fi exploatate în continuare, cu mai mult meşteşug decât s-a făcut până acum. Deşi înfrângerea din acest weekend pare zdrobitoare pentru extrema dreaptă românească, să nu minimizăm eforturile care se vor face pentru a o întări şi nici vulnerabilităţile încă existente pe care ea le va exploata. Nimic nu ambiţionează mai mult decât înfringerea şi decizia de a înfiinţa un partid de extremă dreaptă o dovedeşte. Să ne bucurăm, deci, cu cumpătare şi să ne pregătim pentru ce urmează, ţinând minte lecţia acestui weekend: împreună rezistăm, divizaţi ne prăbuşim.
Se încarcă comentariile...
