Blocarea posturilor de bugetari: leneşii se eternizează, tinerii sunt excluşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Blocarea angajărilor nu e de bun augur, spun specialiştii FOTO Adevărul
Blocarea angajărilor nu e de bun augur, spun specialiştii FOTO Adevărul

Specialiştii spun că blocarea angajărilor în administraţie nu este o măsură de bun augur în condiţiile în care tinerilor nu li se va da şansa să intre în sistem, dar cei ineficienţi rămân pe funcţii, din care cu greu pot fi îndepărtaţi.

Anunţul că posturile din sistemul public vor fi îngheţate şi inventariate până la sfârşitul anului nu este privit cu ochi buni de specialişti, în contextul în care Legea salarizării începe deja să producă efecte pe anumite sectoare. Chiar dacă admit că o mare parte din funcţionarii publici sunt ineficienţi şi nu ar trebui să mai lucreze în sistem, experţii consideră că măsura de blocare a posturilor nu este de bun augur câtă vreme este aplicată global. Ba mai mult, ei se tem că ar putea fi extinsă şi spre alte sectoare, respectiv spre sistemul de Sănătate, care a mai trecut printr-un proces similar în 2010, când spitalele au fost văduvite de specialişti şi nu se puteau angaja oameni pe motiv că posturile erau blocate. 

„Dacă se mută şeful se mută şi pila”

În opinia sociologului Alfred Bulai, îngheţarea posturilor este o măsură luată pentru a limita creşterile salariale în sistemul public. „Nu are logică, nu ştii ce posturi se blochează. Nu aceasta era soluţia, ci trebuia făcută o analiză a eficienţei fiecărui tip de post. Apoi, o altă problemă e legată de faptul că în general măsurile globale, cum este aceasta, nu sunt eficiente. Spre exemplu, tu blochezi angajările pentru oameni care ar putea fi eficienţi, dar îi păstrezi în sistem pe cei care nu sunt eficienţi şi de care aproape că nu te poţi atinge, conform legislaţiei. Nu poţi să blochezi angajările, dar să dai salarii mai mari fără să pui nişte condiţii pentru acele majorări salariale. E o aberaţie. Dacă ar informatiza sistemele, o treime din funcţionarii publici ar trebui să dispară. Nivelul de performanţă este foarte diferit şi oameni care ar trebui scoşi rămân fără ca ei să fie performanţi. Un angajat din sistemul public e greu de dat afară”, spune sociologul. 

În ceea ce priveşte faptul că deja sunt concursuri de angajare în derulare în diverse ministere, specialistul afirmă că ele nu vor fi afectate până ce ordonanţa prin care posturile din sistemul public vor fi îngheţate nu este publicată în Monitorul Oficial. 

„Politicienii nu vor anunţa că îngheaţă posturi în spitale, chiar dacă s-ar putea ajunge acolo. Ca idee, administraţia publică nu este simpatizată de populaţie deşi sunt localităţi mai mici în care cel mai mare angajator este primăria. Mare parte din angajările în sistemul public sunt făcute prin relaţionare, dar asta nu înseamnă neaparat că acei oameni sunt şi incompetenţi. Problema este că politizarea sistemului a fost perpetuată, dacă se mută şeful se mută şi pila. Sistemul e foarte complicat, Legea salarizării presupune o creştere mare a costurilor”, a mai spus Alfred Bulai. 

Dacă se vor bloca posturi în spitale, va fi haos

Chiar dacă măsura nu pare să îi atingă şi pe cei care doresc să se angajeze în spitale, cei din sistem se tem că se va ajunge şi aici. Asta cu toate că deficitul din unităţile sanitare, în special din cele orăşeneşti sau judeţene, este major şi afectează calitatea actului medical. 

„Blocarea posturilor în Sănătate a perturbat întreg sistemul, abia ce a început un proces de reacoperire a posturilor vacante în spitale. S-au scos locuri la concurs, în zone defavorizate, au existat încercări timide de rezolvare a crizei de resurse umane din Sănătate. Acum dacă se vor bloca din nou posturile s-ar produce un haos total: s-ar bloca angajarea rezidenţilor, concursurile în derulare ar putea fi anulate, planurile medicilor care vor să vină în ţară să se angajeze aici ar putea fi date peste cap. Ar fi perturbări greu de recuperat în timp, iar pacienţii sunt cei afectaţi în primul rând”, a explicat, pentru „Adevărul”, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). 

Sistemul penitenciar, văduvit de angajaţi 

Şi nu doar cei din Sănătate se tem de efectele măsurii luate de guvernul Tudose, ci şi angajaţii care îşi desfăşoară activitatea în penitenciare. Aceştia au spus că dacă vor fi blocate concursurile de ocupare a posturilor vacante sistemul penitenciar va intra în colaps. Prin urmare, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) au cerut exceptarea sistemului administraţiei penitenciare de la aplicarea ordonanţei. 

Principala motivaţie pentru solicitarea lor o constituie chiar un angajament luat de Executiv, care va moderniza sistemul penitenciar în perioada 2016-2023, la insistenţele CEDO. Pe lângă banii care ar urma să fie investiţi, respectiv 838 de milioane de euro, în sistem ar trebui să intre 5.847 de ofiţeri şi agenţi de penitenciare. 

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2016 şi până în prezent un angajat din 6 a părăsit sistemul penitenciar, 2.340 de funcţii au fost vacantate prin pensionare, procentul de încadrare raportat la numărul de posturi aprobate (15.041) este de 82%, iar raportat la numărul de posturi necesare conform standardelor pentru penitenciare (20.102) acesta este de 61% la momentul actual. În plus, arată sindicaliştii, la această dată se află în diferite etape de concurs aproximativ 900 de posturi, iar un blocaj ar genera sincope majore.

Ordonanţa buclucasă

Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere un proiect de Ordonanţă prin care se suspendă până la 31 decembrie 2017 ocuparea prin concurs a posturilor vacante din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, cu excepţia unor categorii de personal, şi prin care se cere efectuarea unui audit de management în cadrul acestor instituţii. Proiectul de Ordonanţă face referire la Guvern, ministere, alte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului şi a ministerelor, inclusiv la serviciil publice deconcentrate ale acestora, la autorităţile administrative autonome şi la instituţiile prefectului.

                       

Guvernul Boc a blocat angajările în 2010 

În urmă cu şapte ani, Guvernul Boc a decis ca în sectorul public un post să fie ocupat doar la şapte eliberate. Măsura s-a extins şi în 2011 şi în 2012, fiind coroborată şi cu tăierea a 25% din salariile celor care lucrau la vremea respectivă în sistemul public. Aceasta a fost condiţia pusă de guvernul de la vremea respectivă pentru recuperarea pierderii salariale din sistemul bugetar. 

„Încadrarea în acest plafon de 7,2% din PIB cu cheltuielile de personal înseamnă că, în 2012, România trebuie să continue politica de a ocupa doar un singur post vacant din şapte, pentru a putea începe, din 2012, recuperarea salarială şi a ajunge, încetul cu încetul, la salariile de dinainte de tăiere. Obiectivul nostru este ca, începând cu ianuarie 2012, să începem să recuperăm ce mai este de recuperat din pierderile salariale din 2010, nu deodată, ci treptat”, spunea fostul premier în august 2011. 

În 2009, Guvernul a decis prin ordonanţă de Urgenţă, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, să suspende ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacanţe din administraţie şi să permită angajarea unui singur funcţionar la şapte posturi vacantate, excepţii fiind acceptate doar pentru funcţiile de conducere, înalţi funcţionari şi administraţii subdimensionate. Decizia a fost luată în contextul crizei economice.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite