Centura Capitalei, cea mai dură dovadă a impotenţei şi incompetenţei guvernanţilor

Bucureştiul este singura capitală europeană care nu are o centură funcţională, cu pasaje rutiere la intersecţia cu drumuri naţionale importante. Multe capitale au chiar două centuri, Parisul, de exemplu. În 28 de ani, guvernele care s-au perindat n-au fost capabile să modernizeze 70 de km, cât are centura, în drum cu patru benzi de circulaţie şi cu pasaje rutiere la intersecţiile importante.

Să ne înţelegem. Bugetul de stat al României a ajuns la 60 miliarde euro. Costul finalizării centurii Bucureştiului, cu pasajele rutiere aferente, nu trece de 600 milioane euro, adică 0,01% din bugetul de stat. Şi totuşi nu se găsesc aceşti bani pentru aducerea Bucureştiului la standarde civilizate.

Centura Capitalei are 72 de kilometri, din care în prezent doar 30 au două benzi pe sens, între intersecţiile cu A1 şi Voluntari. Pe porţiunea modernizată sunt alte probleme. Lipsesc pasarelele pietonale, şi, în ciuda limitărilor de viteză din zona trecerilor de pietoni, şoferii nu micşorează viteza.

Lipsesc pasaje rutiere la intersecţii importante: Prelungirea Ghencea, Mogoşoaia, Berceni, Olteniţa. Intersecţia cu A3 nu este nici ea rezolvată.

Bucureştiul este nod de comunicaţii pentru multe drumuri naţionale. În lipsa unei centuri funcţionale, multe maşini, mai mici sau mai mari, aleg să traverseze Bucureştiul, sufocând şi mai mult traficul infernal oricum existent.

La intersecţiile mari, de exemplu la Mogoşoaia, se aşteaptă zeci de minute pentru traversarea intersecţiei, mai ales în perioadele de vârf, dimineaţa şi seara. Cu ce costuri? Nimeni din conducerea guvernului nu calculează.

Pentru pasarela de Domneşti, licitaţia este realizată, contractul semnat, dar pentru 2018 nu s-au alocat bani în buget pentru construcţia pasajului rutier.

Pentru modernizarea a 11 kilometri de centură, între Voluntari şi Autostrada Soarelui, se caută un constructor, dar nu e clar dacă şi când vor începe lucrările.

Autostrada A3, Ploieşti-Bucureşti, nu intră deocamdată în Bucureşti, tot traficul se „varsă” în Centura Bucureştiului.

Dacă 0,01% din buget nu se găsesc pentru centura Bucureştiului, unde se duc banii? În ajutoare sociale, în salarii şi pensii nesimţite, în mărirea salariilor bugetarilor, în funcţionarea a zeci de instituţii inutile, a 27 de ministere, când Franţa are 14.

Ce să mai vorbim de construcţia de autostrăzi, dacă 40 de km de centură a Capitalei nu pot fi modernizaţi?

Se discută şi despre a doua centură a Capitalei, la distanţă de 20 de km de cea existentă. Bineînţeles că realizarea ei este un vis prea frumos pentru a fi adevărat. Şi mai vrem o zonă mitropolitană a Bucureştiului, investiţii mari, care, de regulă, se fac pe centura oraşelor importante.

Concluzie

Avem în faţă un exemplu tipic a ce înseamnă să ai o conducere impotentă, autistă, care nu este în stare să prioritizeze lucrările de infrastructură. Dacă nu se investesc bani în facilităţi rutiere, în cazul nostru, îi înţeleg şi pe cei care refuză să-şi achite dările către stat. Ce face statul cu banii lor, dacă în 28 de ani n-a fost în stare să modernizeze o centură de 70 de km? Absenţa conformării voluntare la plata taxelor şi impozitelor, va exista atâta timp cât statul nu dă dovadă că înţelege priorităţile cetăţenilor şi ale agenţilor economici.