De ce nu ştiu maghiarii din Secuime limba română? VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În Odorheiu Secuiesc, peste 95% din locuitori sunt etnici maghiari
În Odorheiu Secuiesc, peste 95% din locuitori sunt etnici maghiari

Secuii nu cunosc o boabă din limba ţării în care trăiesc. Românii rătăciţi în Ţinutul Secuiesc mor de foame, pentru că nu sunt serviţi nici măcar cu pâine dacă nu o cer în maghiară. „Adevărul“ a mers în Secuime pentru a afla cât mit şi cât adevăr există în aceste afirmaţii şi motivele pentru care maghiarii de acolo nu reuşesc să înveţe româna.

„Nu ştiu româneşte“ este formula cu care eşti întâmpinat invariabil pe străzile din Odorheiu Secuiesc dacă încerci să intri în vorbă cu cineva în limba română. Secuii spun că nu e vorba de rea-voinţă, însă trăind într-o comunitate maghiară compactă, ei nu au nicio posibilitate de a asimila româna. Deşi se află în centrul ţării, Harghita şi Covasna sunt izolate total de restul României. 

Maghiarii de aici nu par a fi deranjaţi de această situaţie, deşi admit că, odată ce trec graniţa celor două judeţe, le vine extrem de greu să se înţeleagă cu românii. 

Şcoala, singura şansă pentru a învăţa româna

image

Directorul Liceului „Tamási Áron“ din Odorhei, Laczkó György, susţine că pentru copiii maghiari din Secuime limba română este o limbă străină. „La noi, româna nu se învaţă pe stradă. Aici avem o populaţie compactă maghiară. A rămas şcoala, unde începând din clasa I se învaţă limba română. Din păcate, la gimnaziu şi la liceu deja nu se învaţă ca o limbă străină, deşi ar trebui predată ca engleza şi ca germana“, explică directorul unuia dintre cele mai bune licee din oraş. De altfel, el recunoaşte că limba română este singura materie la care se pică pe capete, an de an, la Bacalaureat.

Prioritatea noastră este ca aceşti copii să înveţe româna, fără ea nu putem face mare lucru. Cu asta şi părinţii sunt de acord“, spune profesorul. Marea sa nemulţumire e că profesori de limba română care să vină să predea în Secuime sunt puţini: „Vacantăm în fiecare an posturi de limba română. La examen se prezintă profesori din alte judeţe, ceea ce e absolut legal. Ei dau examenul, apoi se transferă sau se detaşează. Eu nu am pe cine să trimit la ore. Profesorii de română pe care îi avem au şi 30 de ore pe săptămână, ceea ce e enorm“.

image

Elevii din clasele cu predare în limba maghiară au patru ore de română pe săptămână. Cu toate acestea, reuşesc să se facă greu înţeleşi în limba ţării în care trăiesc. Cauze ar fi multe. „Copiilor le e frică să vorbească. Ei pricep, dar de vorbit le e mai greu. Se tem că nu pronunţă corect“, spune profesorul Laczkó. Un alt motiv pentru care copiilor maghiari le vine greu să comunice în română este că la şcoală nu au şansa de a asimila vocabularul uzual. Acest aspect îl analizează şi deputatul UDMR Szabó Ödön: „După vechea metodologie, copiilor nu li se dezvoltă competenţele de comunicare, nu sunt învăţaţi cum să vorbească pe stradă sau când cumpără o pâine ori când merg la medic. Copilul meu, de exemplu, m-a întrebat recent dacă va folosi vreodată formula din «Pupăza din tei» «ouăle s-au făcut fleşteriţă» şi i-am răspuns că cel mai probabil niciodată“. „De multe ori, când se întâlnesc, copiii maghiari şi cei români adoptă ca limbă comună engleza, pentru că pe acest tărâm se simt confortabil, aşa se egalizează distanţele dintre ei“, arată deputatul.

image

Dacă elevii învaţă mai uşor, de pildă, engleza, deşi au mai puţine ore decât cele de limba română, înseamnă că metodologia pentru predarea acestei limbi este mai bună – concluzionează Szabó Ödön. „Şi atunci nu e mai simplu ca maghiarii să fie întrebaţi cum le-ar fi mai uşor să asimileze limba română?“, se întreabă deputatul. 

O piedică în ceea ce priveşte învăţarea limbii este şi faptul că dascălii nu sunt pregătiţi să predea la o clasă la care limba maternă este diferită de limba statului. „Deşi legea prevede, nu funcţionează în prezent un institut de formare pedagogică a profesorilor care predau româna la clasele maghiare. Nu banii sunt o problemă, bugetul a fost prevăzut. E o problemă birocratică“, mai spune Szabó.

Şi, totuşi, ce soluţii există?

Deputatul spune că există soluţii concrete pentru ca elevii să poată învăţa mai uşor limba maghiară. „Ministerul Educaţiei ar trebui să aibă curaj şi să permită trecerea la o programă mai uşoară. Şi e nevoie de manuale noi, adaptate nevoilor unor copii care percep limba română ca pe o limbă străină. Din păcate, elevilor maghiari de clasa a III-a le lipseşte şi acum manualul de română“, subliniază deputatul.

Directorul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, Marian Şuţă, susţine că lipsa manualelor de română pentru elevii maghiari de clasa a III-a poate avea două cauze: fie nu au fost depuse oferte la licitaţie, fie acestea s-au depus, însă au fost respinse. „Editurile nu se înghesuie în cazul loturilor cu exemplare puţine. Una e când vorbim de un tiraj de 10.000-20.000, alta e când ajungem la 200.000“, spune Şuţă.

image

Până una, alta, părinţii cu dare de mână din Odorhei care vor ca odraslele lor să înveţe limba română au optat pentru o soluţie de avarie: orele particulare. „Am dorit ca şi copiii noştri să cunoască limba oficială a României. Noi am ales liceul unde ştiam că sunt profesori buni de limba română. Am trimis copiii la ore în plus, după-masă. Într-o comunitate în care 96% din locuitori sunt maghiari, copiii nici nu se gândesc să folosească o altă limbă. Dacă aud limba română, încearcă ei, la nivelul lor, să dea răspunsuri. Dar e cam greu pentru ei“, arată preotul reformat Bekő István

Puţinii români care trăiesc în Secuime au ajuns acolo graţie căsătoriilor mixte. Este şi cazul Cristinei Bihari, consilier în cadrul Primăriei Odorheiu Secuiesc: „Fetele mele vorbesc perfect ambele limbi. Le-am dat la şcoală în limba română, pentru că, totuşi, trăim în România. Dar am considerat că e bine să ştie ambele limbi“.

Programe de interculturalitate la Liceul „Marin Preda“

La Odorheiu Secuiesc funcţionează, din 1990, şi un liceu cu predare în limba română. „La noi, toate orele se fac în română. Avem din acest an solicitări din partea părinţilor pentru cursuri de limba maghiară, facultativ. Avem şi elevi maghiari, şi ei sunt foarte importanţi pentru noi“, spune directorul liceului, Ştefan Nuţ. El este iniţiatorul unui proiect de educaţie interculturală de succes, „Mozaic“.

image
image

De-a lungul ultimilor nouă ani, Ştefan Nuţ a învăţat din experienţă că bariera lingvistică este cel mai uşor dărâmată prin activităţi de timp liber. „Copiii s-au împrietenit, ei au ajuns să se salute şi pe stradă. Am avut activităţi de toate felurile: din domeniul artelor, activităţi sportive, am organizat spectacole, baluri mascate, zilele şcolii. Am obţinut rezultate importante. Şcoala noastră este dată de model. La noi în şcoală, în pauze, se vorbeşte şi maghiara, şi româna. Atât profesorii, cât şi elevii vorbesc ambele limbi“, spune dascălul. 

Directorul Nuţ este de părere că dezvoltarea dorinţei de a asimila o nouă limbă „ţine şi de nivelul de educaţie, de cultură, de formare. Pe cel care are un nivel scăzut poţi să-l înţelegi că se poartă într-un anumit fel, pentru că, în limitele pe care le are, asta e ceea ce percepe şi aşa reacţionează. Un pilon important este educaţia. Un lucru este sigur: că limba este o barieră de comunicare şi de integrare“.

image

„Cine vine cu provocări mai bine să rămână acasă!“

image

Gálfi Árpád este primar la Odorhei de un an şi spune că în regiune nu există probleme interetnice. „Cu toţii aparţinem de Odorhei, aici muncim, aici trăim“, afirmă edilul. El a învăţat româna în timpul armatei şi spune că, de câte ori a plecat din Harghita, a avut nevoie de limba oficială. „Noi avem şi liceu cu limba de predare română, acolo învaţă chiar şi copii maghiari. Cu cât mai multe limbi cunoaşte un om, cu atât e mai câştigat“, spune primarul.

„Mici-igen“-ul României

Totuşi, în urma scandalurilor din ultima vreme – mai mult sau mai puţin reale, cum ar fi deja celebrul caz al micilor de la Kaufland, oamenii de prin părţile locului au devenit, parcă, mai suspicioşi atunci când cineva străin încearcă să intre în vorbă cu ei. 

image

„Filmuleţul acela (în care un blogger clujean a susţinut că nu a fost servit cu mici la Kaufland pentru că nu i-a cerut în maghiară, n.r.) a fost făcut intenţionat, ceea ce e trist. Între oamenii de rând nu sunt tensiuni. Asta vine de sus“, este de părere directorul Liceului „Tamási Áron“, Laczkó György. 

„În această regiune ne mirăm că vine o situaţie provocatoare ca cea de la Kaufland. Noi nu dorim astfel de situaţii aici. Dacă cineva vine cu gândul să facă provocări, mai bine să rămână acasă. Dacă vine cu gândul să ne cunoască, să devenim prieteni, să ne înţeleagă, sunt cu toţii bineveniţi. Dar provocările să rămână acasă la ei şi nu aici“, concluzionează şi preotul Bekő István.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite