Despre morfologiile optime ale sistemului de circulaţie rutieră rapidă în Moldova apuseană

Dacă până acum ne-am focalizat analizele asupra importanţei (regional-)continentale a autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş (A8), mai ales în ceea ce priveşte câştigul de accesibilitate al centrelor urbane, iată că acum ne preocupă şi găsirea morfologiei optime a sistemului de circulaţie rapidă din Moldova, raportându-ne doar la relaţiile rutiere interne (regionale).

Zâzania pricinuită de introducerea în ecuaţia mobilităţii naţionale a unei autostrăzi din reţeaua extinsă TEN-T (Braşov-Bacău), în detrimentul uneia din zona core (Iaşi-Tg. Mureş), a stat la baza acestei analize, deopotrivă, statistică şi cartografică.

Cele două hărţi pe care vi le propun: Accesibilitatea localităţilor din Moldova, obţinută prin calcularea distanţelor (în km) şi Dispersia accesibilităţii rutiere pe baza deviaţiei standard a distanţelor, descriu două morfologii diferite.

Prima hartă, ce ar putea fi privită ca distanta medie dintr-un punct populat spre toate celelalte puncte populate ale Moldovei, relevă o geometrie concentrică a accesibilităţii, centrată pe Tămăşeni (lângă Roman) – cea mai buna accesibilitate. Faptul că aceste geometrii sunt alungite pe direcţia N-S e determinat de logica teritorială longitudinală a fragmentului de vest al Moldovei. Aceasta demonstrează necesitatea unei axe rutiere care să structureze mobilitatea regională pe direcţia Nord-Sud.

Cea de-a doua reprezentare cartografică se bazează pe o intervenţie statistică solidă (demonstrată şi de colegul Alexandru Rusu, în volumul colectiv Calitatea infrastructurii de transport ca premise a diferenţierii spaţiilor rurale din Moldova, 2010), care constă în reprezentarea cartografică a deviaţiei standard la nivelul tuturor distanţelor pentru fiecare localitate în parte. Cu cât valoarea indicatorului e mai mare, cu atât dispersia informaţiei faţă de medie e mai intensă.

Cartografierea prezintă o dorsală centrală în arealul Moldovei apusene, dispusă latitudinal, pe vectorul Iasi-Roman-Piatra Neamţ (cu minimul la Roman), într-un areal pe care ar trebui să se înscrie cea de-a doua relaţie principală a Moldovei (de la est, către vest). Desenul A8 e foarte apropiat de axa cu valori modeste ale dispersiei accesibilităţii rutiere pe baza deviaţiei standard a distanţelor.

Cum s-ar reformula în cuvinte puţine rezultatul celui de-al doilea demers statistic şi cartografic? Cu cât e situată mai către centrul teritoriului, o relaţie transversală devine mai eficienta pentru acel teritoriu! Iar în cazul Moldovei, dintre relaţiile transcarpatice propuse până acum (A8: Iaşi – Târgu Mureş, A13: Braşov – Bacau sau Suceava – Dej – o geometrie propusă încă din timpul regimului Ceauşescu), desenul autostrazii A8 este cel mai eficient!

Precizări: Vă reamintesc faptul ca demersul e realizat la nivelul întregii Moldove apusene. Dacă ne limităm analiza la arealul Regiunii de dezvoltare Nord-Est (unde se află oraşele care vor profita puternic de creşterea accesibilităţii la Europa centrală) suprapunerea A8 cu dorsala de minim - ce se deplasează către nord (valoarea minimă fiind la Paşcani) - ar fi perfectă!

Menţionez că nu au fost luate în calcul masele demografice ale comunelor şi oraşelor din Moldova apuseană, care îşi au centrul de greutate în jumătatea nordică a regiunii. (George Ţurcănaşu)

Click pe imagine pentru a o mări