Moscheea din Bucureşti în viziunea statului turc

Aflat în studioul Adevărul Live, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş şi-a permis să emită concluzii din care reiese că Turcia este un stat democratic, un stat care urmareşte stabilitate, este un stat implicat cel mai mult în criza refugiaţilor şi în campanii de ajutor umanitar.

Refugiaţii, 2.000.000, la graniţa cu Siria arată mărinimia statului turc. Doar că, spre deosebire de ceea ce face Europa, diplomatul turc a uitat să menţioneze că Turcia nu se implică şi în procesul integrării lor, ci doar îi ţine pe teritoriul său.

Koray Ertaş s-a ocupat mult timp cu scrierea discursurilor fostului preşedinte Abdullah Gül, ceea ce ar fi trebuit să îi confere multă experienţă în relatarea evenimentelor, cât şi în înţelegerea lor. Însă interviul de la Adevărul ne-a dezvăluit un ambasador care face politică în cel mai pur stil. Dar nu în saloanele diplomatice! Şi nu una raţională. Nu doar că-şi reprezintă ţara, cum de altfel este normal, dar emite judecăţi de opinie despre ce şi cum trebuie să facă România: „oamenii au început să emită diverse păreri eronate” ca şi cum oamenii (românii) nu au şi ei dreptul de a emite opinii. Sau au, doar dacă sunt pe frecvenţa politicii diplomaţiei turce.

Decizia de a apărea la Adevărul Live nu este întâmplătoare. Undeva, nu din vina sa, planul pentru construcţia acestei moschei a deraiat. Ideea de a comunica cu media i-a folosit în încercarea de a tempera pentru moment situaţia. În luna mai, ambasadorul turc împreună cu un grup de cetăţeni turci l-au vizitat pe Victor Ponta. „Ospitalierul” nostru prim-ministru, pentru a se face util şi afabil, a cerut RAPPS un loc pentru construcţia mult discutatei moschei. Ba mai mult, a promis că va rezolva cu celeritate problema. Am putea spune că dacă nici pentru prieteni nu se rezolvă, atunci pentru cine?

Doar că planul a fost stricat când în Adevărul a apărut ştirea cu viitoarea construcţie a celei mai mari moschei din Europa. Cu siguranţă că turcii nu-şi propuseseră să construiască cea mai mare moschee pe continentul european tocmai la noi, dar veriga slabă, Muftiul, dintr-un gest de preţuire şi bucurie, dar şi ca să-i gâdile orgoliul lui Erdogan, sau poate din dorinţa de a se arată important şi el în faţa „şefului“, a avansat ideea celei mai mari moschei. Ce poate fi mai frumos pentru un Muftiu decât să aibă în ţara sa una dintre cele mai mari moschei din lume? Chit că nu sunt români musulmani în Bucureşti!

Cu siguranţă că declaraţia cu „cea mai mare” nu i-a deranjat doar pe români, ci şi pe turci, în frunte cu ambasadorul turc. Probabil diplomatul turc a înţeles că planul iniţial a devenit impracticabil. De aceea, pentru a remedia din imaginea Turciei şi a lui Recep Tayyip Erdoğan a venit către presă. În acest sens şi declaraţia că dacă este utilă construcţia unei moschei, se poate!

Declaraţia sa rămâne fără temei când îi bagă în problemă şi pe prietenii arabi. Faptul că aceştia închiriază stadionul Dinamo pentru rugăcinea de Bayram nu constă în necesitatea construirii unei moschei de către turci. Nici din faptul că arabii se intâlnesc să se roage pe stadion nu reiese că aceştia vor construi o moschee.

Pentru Muftiul român (FOTO) această oportunitate reprezenta apogeul carierei sale. De Ramazan, într-o vizită la Ankara, chiar a fost premiat. Probabil din prea multă dorinţă, dar şi din al tinereţii entuziasm nu s-a putut abţine.

Emiterea unor concluzii de genul: „Noi nu am forţat Guvernul să facă ceva împotriva voinţei poporului român. Dacă poporul este împotrivă, noi ne retragem” poziţionează statul turc în afara problemei în cauză. Dar şi sfidează statul român.

De aici se deduce că El, stat turc, nu a avut nicio intenţie de a construi o Moschee (mare, mică, într-o zonă centrală), doar că a fost rugat şi a binevoit să facă o faptă bună! Vizita lui Recep Tayyip Erdoğan în România, desele vizite ale premierului Victor Ponta în Turcia, cât şi lunga şedere la unul dintre spitatele apropiate de familia preşedintelui turc s-au nimerit fără nicio legătură cu acest proiect.

Tot nicio legătură nu are nici demararea celorlalte construcţii de moschei în Balcani, Europa sau dincolo de Oceanul Atlantic. Mai mult, ambasadorul turc ne spune că decizia construirii acestei Moschei: „Este o chestiune naţională”. Guvernul, „care nu ne-a dat nouă pământul, ci Muftiatului” şi aţi vrut să construiţi această moschee... este problema voastră! Misiunea noastră nu este aceea de a solicită construirea de moschei în străinătate, noi acordăm sprijinul nostru doar dacă este solicitat de către comunităţile locale. Declaraţia ar fi credibilă doar în cazul în care statul român ar fi solicitat această construcţie. Ori ştim cu toţii că nu construcţia unei moschei este problema arzătoare a statului român.

Declaraţia vine în contextul în care actele au fost semnate, cadastrul şi intabularea făcute, iar lucrările urmează să intre în linie dreaptă. Cu siguranţă că domnia sa nu poate înţelege aşa cum reiese din declaraţiile sale de ce românii, un popor tolerant, nu au tolerat şi construirea unei moschei. Probabil nici nu este important dacă înţelege sau nu! Dar nu poţi cadra un asemenea proiect, într-o asemenea zonă, fără ca părerea bucureştenilor şi românilor să nu conteze. Pentru domnia sa probabil această construcţie ar încununa primul său mandat de ambasador ca o reuşită! Nici nu este de condamnat!

Demersurile Turciei de a construi moschei în majoritatea statelor unde primesc undă verde trebuie înţelese privind la politica sa internă. Aşa cum bine ştim, preşedintele Erdogan se confruntă cu o gravă criză din care se pare că nu va mai ieşi. Din decembrie 2013 a început să-l acuze pe Fethullah Gulen şi gruparea sa de construcţia unui Stat Paralel, s-a confruntat cu grave proteste, a fost acuzat că sprijină Statul Islamic şi desigur lupta cu PKK. Luptă care duce la pierderea multor victime colaterale. Într-o încercare de a mai remedia din imaginea sa, construcţia acestor moschei, în special în zona controlată de Imperiul Otoman, duce la o redresare a imaginii preşedintelui turc.

Mi-ar fi plăcut ca cei care l-au intervievat pe Ambasadorul turc să-l chestioneze cu adevărat. Poate aflam şi noi de ce TIKA (Agenţia de Cooperare şi Coordonare Turcă din subordinea prim-ministrului turc) a venit şi s-a instalat la Bucureşti. Care este scopul său real în ţara noastră? De ce funcţionează doar în statele care au fost sub controlul Imperiului Otoman? Cum comentează diplomatul turc ştirile din mass-media occidentală care scriu despre ajutorul dat de statul turc Statului Islamic sau dacă există acel acord cu kurzii de la Oslo.

Desigur, dacă înaintea alegerilor acest război cu PKK este întamplător sau dacă lupta aceasta favorizează AKP-ul la viitoarele alegeri din 1 noimebrie 2015? Sau despre deplasarea lui Erdogan la Moscova (23 septembrie) pentru a inaugura deschiderea Marii Moschei. Daca v-a participa şi Putin sau nu? Sau despre finalizarea lucrărilor moscheei din Maryland încă de acum şapte luni. De ce Obama nu îi răspunde invitaţiei sale de a inaugura acel lăcaş?