Moscheea politică & imamul religios

În plină discuţie despre ce preferă Dumnezeu, eu cred că turcii preferă o moschee la Bucureşti. Săptămâna trecută, Muftiul Murat Iusuf a fost invitatul lui Ovidiu Nahoi la emisiunea Decriptaj, de la RFI. Subiectul principal l-a reprezentat viitoarea Moschee de la Bucureşti. Interesat de acest subiect, am ascultat cu interes explicaţiile Muftiului.

Dincolo de limbajul nedemn funcţiei, Muftiul a evitat explicaţiile pertinente. A venit pentru a-şi pleda cauza, pentru a convinge lumea de necesitatea construcţiei moscheii, cât şi pentru a oferi garanţii bazate probabil pe intuiţie.

La întrebarea realizatorului cine va plăti pentru această moschee, Muftiul explică: „domn’e, a fost o discuţie referitor la construirea catedralei în Bucureşti. Toată lumea a avut o reacţie…. exact oamenii care vorbesc la adresa noastră într-un mod negativ au vorbit şi la adresa Preafericitului Părinte Patriarh. Domn’e, de ce statul să sprijine cultele, să sprijine construirea catedralei din banii publici, din banii contribuabilor? Ca să evit o asemenea discuţie, am zis, domn’e, să nu mai merg către Secretariatul de Stat pentru Culte, să nu cer o finanţare din partea SSC, hai să iau din partea Turciei. Să nu mă folosesc la construirea unei moschei de banii contribuabilului român”.

Cu alte cuvinte, Muftiul nostru, din grijă şi iubire pentru patrie, s-a gândit cum este mai bine. Bani ar fi putut lua de oriunde. De la români, de la turci, de la arabi. Dar ca să evite criticile negative, aşa cum nu a reuşit Preafericitul Părinte Patriarh (care nu a putut face rost de bani din surse externe atât de uşor ca şi Muftiul nostru) s-a gândit să ia bani din Turcia. Cu alte cuvinte, turcii nici nu ar fi fost întrebaţi înainte dacă vor sprijini construcţia unei Moschei la Bucureşti şi nu a contat nici proiectul lui Erdoğan de a împânzi lumea cu cât mai multe Moschei. Pur şi simplu ştia că turcii vor sponsoriza construcţia unei moschei la Bucureşti! Doar pentru că aşa cere Muftiul din România! Iar ei nu au nicio pretenţie.

Venit de la inaugurarea unei moschei la Călăraşi direct în studioul RFI, Muftiul a evitat un răspuns direct la întrebarea legitimă daca şi Arabia Saudită va dori să construiască o moschee la Bucureşti? Răspunsuri neclare, interpretări subiective şi asigurări că atât timp cât Iusuf Murat va fi Muftiu în România nu vor apărea pericole extremiste sau acte teroriste ca în Europa.

Constituţie & Sharia

„În primul rând, noi trebuie să jurăm loialitate faţă de această Constituţie (Constituţia României) nu întâi Sharia, întâi Constituţia ţării unde trăieşti, după aceea Sharia. Că oricum pe aceea o punem în practică!”

Explicaţiile Muftiului sunt interesante, adevărate „cugetări”: „de ce eu să mă implic în religia dvs. sau dvs în religia mea?” Supărat pe diferite traduceri din alte limbi, mărturiseşte că le-ar opri. Semnalul este foarte puternic, dar nu este luat în seamă. Ori Muftiul se opune diversităţii punctelor de vedere, ori cei care se ascund în spatele diversităţii publică materiale extremiste? Poate cineva citeşte acest material şi demarează o anchetă. În aceste vremuri tensionate nu cred ca ne putem juca de-a musulmanul bun contra musulmanului rău.

Educaţi cu islamul pur!

„Cei care au convingeri radicale nu sunt educaţi cu islamul pur”. Alte surse sunt găsite vinovate de presupusele derapaje din societatea românească. Cu siguranţă, Muftiul ştie care sunt acestea, dar nu le numeşte.

Aflăm pe această cale că există „întruniri cu Muftii din Balcani periodice sub îndrumare Diyanetului”. Cu alte cuvinte Turcia, prin Diyanet, coordonează aceste întâlniri, se discută, se fac propuneri, eventual se caută soluţii pentru extinderea neootomanismului turc, aşa cum scriam într-un articol mai vechi aici. Coordonaţi de Diyanet, sprijiniţi de TIKA, în Balcani Turcia îşi face simţită prezenţa deocamdată prin moschei. De prisos să mai spun câte moschei sunt construite în Balcani cu sprijin turcesc. 

Educaţia este blamată. Fără oameni educaţi cu islamul pur, cum zice Muftiul, se ajunge la derapaje. Ceea ce nu a spus însă Muftiul este că imamii săi nu au studii superioare. Şi nu face nimic în acest sens. De ce nu caută modalităţi prin care statul să îi sprijine cu burse pentru a termina o facultate de teologie islamică sau să înfiinţeze una la Constanţa? Altfel este uşor să dăm vina pe Educaţia altora.

Alte câteva idei enunţate:

-          membrii comunităţii musulmane din Cluj-Napoca vor un imam, iar Muftiatul este deschis la această propunere;

-          este foarte important Profesorul, cel care îi educă pe tineri;

-          ştim noi cu cine intră în contact tinerii musulmani în ziua de azi?

-          Musulmanii din România au un alt mod de viaţă;

-          Datoria Muftiului este de a proteja acest model de convieţuire din Dobrogea şi de a-l promova.

Comunitatea turco-tătară. Scurt istoric

În Dobrogea există o minoritate însemnată de turco-tătari, iar statul turc s-a implicat în ajutorarea acestora, prin negocieri cu statul român pentru statutul lor, dar totodată le-a propus şi emigrarea.

Construirea Moscheii Carol I şi înfiinţarea Seminarului de la Babadag/Medgidia

România a acordat un statut de egalitate tuturor minorităţilor naţionale, în consecinţă şi minoritatea turco-tătară s-a bucurat de aceste drepturi. Astfel, la 13 mai 1913, a avut loc inaugurarea Moscheii Melik sau Regală, şi nu oricum, ci în prezenţa suveranilor României, regele Carol I şi regina Elisabeta, a lui Take Ionescu, ministrul de Interne şi ad interim la Culte şi Instrucţiune Publică cât şi oficialităţi locale.

Era prima clădire construită în întregime din beton armat. Evenimentul a fost reflectat amplu în presa din Bucureşti şi din Imperiul Otoman. Statul român s-a implicat şi în sprijinirea Seminarului Musulman din Babadag, înfiinţat în 1892. Spiru Haret a mutat seminarul la Medgidia, şapte ani mai târziu, într-un local pus la dispoziţie de comunitatea musulmană locală în mod gratuit. Seminarul oferea ore de arabă şi de interpretare a Coranului, pe lângă celelalte materii adiacente pentru educarea şi păstrarea tradiţiilor minorităţii turco-tătare. Absolvirea acestui seminar conferea dreptul de a fi numit în clerul musulman. 

Cum s-a construit biserica grecească:

Biserica Grecească „Metamorphosıs" este prima biserică ortodoxă din Constanţa. Este construită de comunitatea elenă din Dobrogea prin aprobarea Sultanului Abdul Aziz.  Arhitectul grec Iani Teoharidi a respectat întocmai cerinţele impuse de la Constantinopol: biserica să nu fie mai înaltă decât orice altă moschee din oraş. Mai mult, să fie construită cât mai departe de cartierul turcesc.