Nava-amiral a flotei romanesti a ajuns, din distrugator, fregata

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ceausescu i-a zis crucisator usor port-elicopter si l-a botezat Muntenia. Dupa revolutie i s-a spus distrugator mijlociu de lupta si i-au schimbat numele mai intai, doar pentru doua luni, in

Ceausescu i-a zis crucisator usor port-elicopter si l-a botezat Muntenia. Dupa revolutie i s-a spus distrugator mijlociu de lupta si i-au schimbat numele mai intai, doar pentru doua luni, in Timisoara, iar apoi in Marasesti. Acum au venit americanii sa ne spuna ca de fapt e fregata. Este vorba de nava-amiral a Marinei Militare, actuala fregata Marasesti. Cea mai puternica nava de lupta a Romaniei. O nava de lupta de conceptie 100% romaneasca Bastimentul a fost lansat la apa prin '85, dar botezul oficial s-a petrecut pe 2 august 1986. De la planuri pana la insasi constructia navei, absolut totul este de conceptie romaneasca. Doar armamentul si o parte din tehnica sunt de provenienta, sau sub licenta, sovietica. Nas i-a fost insusi Ceausescu, dar botezul a fost unul atipic. Dupa spargerea sticlei de sampanie si taierea panglicii, Ceausescu a uitat sa mai inmaneze pavilionul comandantului navei. Mai mult, vaporul, construit in Santierul militar 2 Mai, de la Mangalia, in prezent Daewoo, nu putea sa iasa din santier pe sub podul care leaga Mangalia de comuna 2 Mai din cauza ca era prea inalt. A trebuit sa i se demonteze catargul cu antenele radio. Aproape imediat, fostul crucisator usor port-elicopter a inceput aplicatiile. Era complet armat, cu exceptia lansatoarelor de rachete, care au venit, din URSS, in 1988. Fregata Marasesti este gata de plecare in Golf oricand "Chiar daca vin cele doua fregate de la englezi, tot Marasestiul va ramane, pentru cel putin sapte-opt ani, nava-amiral a Marinei Militare!", spune comandorul Dumitru Preda, comandantul "proaspetei" fregate. Nava ar face fata unei misiuni in Golf oricand. Are o autonomie destul de mare - ar ajunge fara sa alimenteze din Constanta pana in Bermuda - armamentul e in perfecta stare, instalatiile de radio si hidrolocatie idem si in plus a fost dotat cu niste radare noi. Mai performante in flota militara sunt doar cele de pe bricul Mircea, recent reparat si reintrat in serviciu. Singurele imbunatatiri care ar mai trebui facute sunt doar la sistemul de cercetare navala si aeriana prin radiolocatie si la ambientul echipajului. La 232 de oameni exista doar doua televizoare color, aerul conditionat cam "pacane", iar asternuturile ar trebui schimbate mai des. In rest, totul e ca la carte. Toti vizitatorii si observatorii militari straini se mira cand afla ca nava a fost construita la noi. Achizitionarea celor doua fregate britanice - o nota de plata politica Oamenii - ofiteri, dar si simpli membri in echipaj - sunt de acord ca achizitionarea celor doua fregate de la britanici a fost o decizie politica. O nota de plata ce trebuia achitata. Mai mult nu conteaza. Evident, niste nave de lupta noi sunt necesare. Dar de ce sa nu se faca la noi? La urma urmei am mai construit una ca asta si, slava Domnului, o sa fie apta de lupta, la standarde NATO, cel putin zece ani de-acum incolo. Avem, stim cu totii, destule santiere navale in tara, iar cu banii platiti pe cele doua fregate scoase la reforma de englezi le puteam echipa pe cele facute la noi. Dar asta nu e treaba lor. Dau din umeri. Prin comparatie cu navele englezesti, Marasestiul are si atuuri, dar si hibe. Navele britanice ne bat la capitolele aparare antiaeriana si viteza, in schimb noi suntem mai buni la artileria clasica, protectia antisubmarin si consumul de combustibil. Fregatele britanice au in dotare un tun mare de 127 mm, iar noi avem 2 tunuri de 76 mm, duble (n.r. - cu doua tevi) cu 90 de lovituri pe minut si patru tunuri antiaeriene mai mici, cu sase tevi, si cu o cadenta de 5.000 de lovituri pe minut. Din '85 incoace nu s-au tras de la bord decat doua rachete si o singura torpila. Costurile sunt exorbitante. In schimb, au fost aruncate cu ghiotura bombe anti-submarin. O reparatie luata la bani marunti de Corpul de Control Prin primavara lui 1991, pe ceata, exact la intrarea in portul Mangalia, Marasestiul s-a pus pe uscat urcandu-se pe vechiul "dig genovez". A fost o banala eroare de radiolocatie. Pagubele n-au fost mari, in schimb distrugatorul a ramas fara antena subacvatica de hidrolocatie pentru cautarea submarinelor. Antena respectiva se afla situata sub apa pe chila navei. De departe, insa, cea mai de rezonanta "afacere", legata de numele navei-amiral a flotei romane, este aceea in care distrugatorul Marasesti a fost reparat, in 1997, de catre firma constanteana Remarc Group SA. Aceasta, castigatoare a licitatiei fiind, nu avea in obiectul de activitate reparatiile navale. Totodata, pretul fusese substantial umflat. In plus, Remarc Group era si datoare la stat cu o suma, in vara lui '97, de 2,147 miliarde lei. Au urmat anchete si para-anchete. Chiar si Corpul de Control al Guvernului si-a dat cu parerea in acest caz. Nu a existat nici un tap ispasitor, cu toate ca numele fostului sef al Marinei Militare, viceamiralul Traian Atanasiu a fost intens vehiculat de presa si alte organe de control. Afacerea a fost musamalizata. Marasestiul a fost recent reparat la santierul naval de la Midia. In trei ore de la primirea unei alarme de exercitiu este apt sa iasa in mare. In trei zile ar fi armat, aprovizionat, cu plinul facut si gata de razboi. Oamenii asteapta si se antreneaza. O siflee (n.r. - un fluier cu sunet ascutit) suna lung de patru ori. Comandantul paraseste nava.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite