O altfel de premieră la Sibiu: Festivalul Ideilor Aspen

Succesul ideii că prin cultură se poate transforma o comunitate a îndreptat Institutul Aspen să organizeze, în parteneriat cu Festivalul, o altfel de premieră la Sibiu: prima ediţie în România şi în Europa a Festivalului Ideilor Aspen.

Nu există vreun experiment cultural comparabil cu succesul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Îndrăznesc să spun că ceea ce au reuşit să realizeze directorul Festivalului, Constantin Chiriac, şi echipa sa a contribuit la transformarea Sibiului dintr-un banal oraş de provincie într-un pol de creştere şi dinamism economic, chiar mai mult decât anul de Capitală Culturală Europeană de care Sibiul a ştiut, de altfel, să profite din plin. Festivalurile de gen de la Edinburgh sau Avignon au astăzi în Sibiu un real competitor. Şi nu doar în timpul Festivalului, ci 365 de zile pe an. Succesul ideii că prin cultură se poate transforma o comunitate a îndreptat Institutul Aspen să organizeze, în parteneriat cu Festivalul, o altfel de premieră la Sibiu: prima ediţie în România şi în Europa a Festivalului Ideilor Aspen, prelungirea a ceea ce Aspen SUA şi revista The Atlantic organizează cu imens succes în Colorado de mai bine de un deceniu.

Şi în ce loc mai nimerit putea avea loc o dezbatere asupra ideilor care şlefuiesc conversaţia în societatea contemporană, decât la Fabrica de Cultură, fosta hală industrială care găzduieşte spectaculoasa şi originala punere în scenă a capodoperei lui Goethe, Faust? Pentru că în timp ce discursul public românesc se scufundă în mediocritate şi trivialitate, iar clasa politică pare să nu poată ieşi din "pactul cu Mefisto" (a propos de Faust), lumea se schimbă rapid, convulsiv şi, pentru naţiunile şi comunităţile nepregătite, traumatic. Pentru că nu se poate spera ca în lumea complexă în care trăim, o societate să se poate dezvolta în absenţa unei colaborări a triadei stat-sector privat - societate civilă, cu fiecare componentă funcţionând corect şi conlucrând permanent. Iar România este astăzi nepregătită să facă faţă acestor transformări de o amplitudine fără precedent. Avem o singură şansă. Să reinventăm Statul român, astăzi incapabil să genereze servicii publice de calitate decentă.

Modelul nostru economic bazat pe asimetria între capitalul străin şi cel autohton şi între regiunile dezvoltate şi cele sărace, generator de inegalitate economică şi socială, trebuie regândit. Şi, la fel de important, societatea civilă, veriga esenţială a triadei într-o ţară în care doar 3% dintre români sunt implicaţi într-un ONG, trebuie fortificată neîntârziat.

Exemplul Sibiului poate fi emulat şi replicat şi în alte zone ale ţării şi în afara arcului Carpatic. Sectorul public, în speţă primăria, a decis investirea a 12% (!) din bugetul local pentru cultură, iar guvernul României a alocat resursele pentru dezvoltarea infrastructurilor necesare găzduirii Capitalei Culturale europene din 2007. Sectorul privat a reacţionat la aceşti stimuli pozitivi, doar 26% din bugetul Festivalului provenind din fonduri publice, iar restul din finanţare privată (ce diferenţă faţă de modelul economic al Festivalul Enescu!). Iar societatea civilă s-a activat spontan, un număr impresionant de voluntari locali, dar şi din toată România, Europa, SUA sau Japonia implicându-se în succesul extraordinar al „experimentului Sibiu”. La fel şi mediul academic, Universitatea Lucian Blaga fiind un partener de încredere a acestui fenomen cultural.

Vorbind de emulaţie, ne-a bucurat participarea la Festivalul Ideilor Aspen a echipelor tuturor oraşelor româneşti care au rămas în competiţia pentru Capitala Culturală Europeană în 2021, dar şi a celor din alte ţări din regiune, interesate să înveţe şi să schimbe experienţă cu concurenţii, dar şi coechipierii lor. 

Lecţia? Nu e neapărat nevoie (deşi ajută) de un mare eveniment gen Capitală Culturală, festival de teatru, film sau muzică, campionat european, turneu de tenis, de Formula 1 sau Olimpiadă pentru a mobiliza energia şi resursele sfintei triade stat-privat-societate civilă. România şi comunităţile mici sau mari se pot mobiliza în jurul unei idei, aşa cum ne-o arată experimentul de revitalizare rurală de la Viscri sau Criţ sau potenţialul uriaş al proiectului guvernamental şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Laser Valley, din jurul acceleratorului de la Măgurele sau al clusterul maritim care se naşte în zona Dunării maritime şi a  Mării Negre.

Toate aceste proiecte, dar şi multe altele în zona energiei, sănătăţii, dezvoltării urbane  sau calificărilor profesionale sunt susţinute şi promovate prin platformele, reţelele, programele şi politicile publice ale Institutului Aspen, dar şi de alte organizaţii, comunităţi sau asociaţii, inclusiv din masiva diasporă românească. Atunci când factorul politic reacţionează pozitiv la o idee bună din mediul privat sau neguvernamental, cum a fost în cazul proiectului România - Poarta Europei, susţinut de Institut şi preluat de guvernele succesive ale României, triada de succes se activează, iar rezultatele nu întârzie să apară.

Festivalul Ideilor Aspen de la Sibiu ne-a arătat din nou că tehnologia şi cultura, educaţia şi sănătatea, transparenţa şi buna guvernare sunt mai mult decât luxul pe care şi-l pot permite privilegiaţii de aici sau de oriunde. Ele sunt ingredientele indispensabile pe care se bazează o comunitate sau o naţiune de succes. Şi că se poate şi la noi. Ne-o arată succesul Sibiului în zona culturală, economică şi de administraţie locală, al DNA-ului în zona instituţiilor publice sau al efectului spectaculos al unei decizii inspirate de politica fiscală care a adus sectorul de IT să contribuie cu 12% din PIB. Putem multiplica şi extinde aceste modele de succes şi în alte comunităţi, segmente din sectorul public, din economie sau societate. 

Putem educa şi promova o generaţie de lideri de calitate în sectorul public, privat şi neguvernamental, înarmându-i cu instrumentele tehnice, dar şi cu valorile care definesc un lider autentic. Succesul programelor de leadership ale Institutului Aspen din ultimul deceniu pentru sute de tineri talentaţi din România şi din 10 ţări din regiune, deja în poziţii de decizie, ne arată că acest lucru este posibil. Această investiţie în liderii viitorului o face întreaga reţea internaţională a Institutelor Aspen din SUA şi Mexic, până în România, Italia, Germania, Franţa, Spania, Praga, Kiev sau Japonia. Promovăm şi cultivăm o conversaţie indispensabilă despre condiţia umană şi ce defineşte o bună societate, neschimbată în esenţă de la Aristotel până la Revoluţia Industrială 4.0, în care omenirea păşeşte cu speranţă şi teamă, deopotrivă.

Aceasta a fost, dincolo de teatru, premiera de la Sibiu. O demonstraţie că ideile sunt mai puternice decât credem. Că ideile valoroase atrag resurse publice şi private, mobilizează energii nebănuite în societate, creează optimism, încredere, calitate a vieţii şi prosperitate pentru cei mulţi, nu doar pentru cei 1% din vârful piramidei. Aşa cum îmi spunea directorul Constantin Chiriac, uitându-se la blocurile muncitoreşti din jurul Fabricii de Cultură: „Când lumea obişnuită începe să vină la teatru, şi nu doar o elită cultivată, atunci partida este câştigată”. Sibiul a câştigat partida. Pe când şi România?