Sângele din centrele de transfuzii, verificat din cauza virusului West Nile

După ce virusul West Nile a produs şase decese şi 22 de îmbolnăviri la nivel naţional, medicii din centrele de transfuzii de pe lângă Capitală, dar şi Centrul de Transfuzii Sanguine (CTS) din Bucureşti au luat decizia de a testa toate pungile de sânge colectate de la donatori înainte de a le transmite către spitale.

Analiza suplimentară a sângelui, care se face de la sfârşitul lunii august, durează trei zile, după cum a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Doina Goşa, şefa CTS Bucureşti. 

„De cinci ani avem ţânţarii care transmit virusul West Nile şi tot de atâta timp facem testări în momentul în care suntem notificaţi că ţânţarul produce îmbolnăviri.

Am fost alertaţi de Institutul Naţional de Sănătate Publică încă din momentul în care ţânţarul West Nile a apărut în Europa, în Grecia mai exact. Diferit anul acesta este momentul pentru care am decis testarea suplimentară a pungilor recoltate. Abia acum a venit o informare cum că au existat cazuri de West Nile în sectoarele 2 şi 5. Vom continua testarea sângelui până în luna noiembrie”, a declarat medicul Doina Goşa, precizând că verificările suplimentare nu au dus la o criză de sânge. 

„Ca idee, din cele 5.100 de pungi, câte au fost recoltate pe parcursul lunii august, niciuna nu a fost infectată cu West Nile, asta în cazul celor cărora li s-a făcut testul suplimentar. Nu avea rost să testăm înainte să primim informarea că ţânţarul a produs îmbolnăviri în Capitală, unde oamenii sunt mobili”, a completat şefa CTS Bucureşti. 

Donări restricţionate la începutul verii

Mai mult, medicul a explicat că în perioada concediilor o întrebare care s-a regăsit în toate chestionarele completate de donatori era legată de călătorii. 

„Cei care veneau din ţările unde ţânţarul a produs îmbolnăviri au fost restricţionaţi de la donare. În plus, în această perioadă nu luăm sânge şi produse de sânge de la Centrul din Slatina, spre exemplu, pentru că au fost şi acolo semnalate cazuri”, a spus doctorul Doina Goşa, adăugând că, odată cu venirea toamnei, şansele ca ţânţarul să producă îmbolnăviri scad considerabil. 

La fel susţine şi profesorul Alexandru Rafila, şeful Societăţii Române de Microbiologie. Microbiologul a explicat că este foarte bine să se facă o testare a sângelui recoltat de la donator. „Noi avem de mulţi ani West Nile în România, dar se poate face testare într-o perioadă de genul acesta, cu îmbolnăviri. Oricum, prin stocare, anumite virusuri nu mai sunt active”, a precizat profesorul Rafila. 

Cum recunoaştem virusul

Potrivit medicilor, 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, însă în cazul în care sunt totuşi simptome precum febră ridicată şi dureri puternice de cap, persoanele respective trebuie să meargă de urgenţă la cel mai apropiat cabinet medical. În cazurile severe, apar şi simptome neurologice: rigiditate a gâtului, vărsături, erupţii cutanate pe piept, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică şi slăbiciune musculară. 

„Oamenii care sunt sănătoşi fac forme uşoare ale bolii. Din cele 22 de cazuri înregistrate, cele şase decese au fost la persoane în vârstă, bolnavi cronic, pe fondul unei imunităţi scăzute”, a conchis Doina Goşa. 

Toată vara, Primăria Capitalei nu a făcut dezinfecţie şi nici deratizare în Bucureşti, licitaţia fiind finalizată abia zilele trecute. Potrivit Gabrielei Firea, chiar dacă a trecut vara şi nu vor mai fi folosite substanţe pentru eliminarea ţânţarilor, firma câştigătoare se va ocupa de eliminarea şobolanilor. 

Pe 20 aprilie 2016, Primăria Capitalei a lansat licitaţia pentru atribuirea unui acord cadru pe 18 luni pentru „deratizare şi combatere ţânţari” dar licitaţia s-a finalizat abia pe 5 septembrie. Asta în condiţiile în care în perioada decembrie 2015-iulie 2016 nu s-au aplicat deloc tratamente pentru combaterea ţânţarilor.