Se transformă visul european într-un coşmar?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Conflictul din Ucraina, criza din Grecia şi acum criza refugiaţilor arată cât de firavă e construcţia europeană şi ridică serioase semne de întrebare asupra integrării politice şi monetare  precum şi a modului de realizare a politicii externe a UE.

În urma cu doi ani scriam că declinul Europei este inevitabil în cazul în care nu se va realiza un nou model organizaţional, la fel de indrazneţ ca cel a lui Robert Schuman sau Jean Monnet. La momentul respectiv vorbeam despre trei scenarii posibile din perspective demografice, energetice, economice, geopolitice:

1. Nobody Cares este primul scenariu analizat în care Uniunea nu are o viziune clară asupra viitorului ei, un scenariu nici bun, nici rău, in care nimeni nu ia nici o iniţiativă.

2. EU under threat este scenariul pesimist, în care se prefigurează un declin economic şi mai accentuat al Europei.

3. EU Renaissance este scenariul optimist care presupune o integrare economică, politică şi militară mai accentuată, ceea ce i-ar permite să devină o forţă globală.

Ceea ce s-a întâmplat in ultimul an din punct de vedere economic, geopolitic şi al drepturilor omului pune la îndoială construcţia europeană si viitorul unei Uniuni Europene cu integrare mai accentuată.

1. Criza din Ucraina

Ce s-a întâmplat în Ucraina se datorează în mare măsură lipsei de reacţie a politicii externe a UE şi slăbiciunii uniunii în sensul ca este imposibil sa vorbeşti pe 28 de voci. O integrare mai accentuată şi o singură voce ar face din Europa o putere la nivel global. Putin s-a jucat cu Europa, iar lipsa de leadership de la nivel european s-a văzut în ezitările liderilor europeni de a lua poziţie faţă de unele declaraţii sau acţiuni ale Rusiei.  O lume întreagă şi o Europă stupefiată a asistat nepăsatoare la triumful lui Putin în Crimeea. Situaţia actuală a Ucrainei este incertă şi mocneşte, oricând se poate escalada într-un conflict major, la graniţa cu Europa.

2. Cazul Greciei

Europa a fost la un pas de dezastru, atunci când negocierile cu Grecia pentru plătirea datoriilor au intrat in impas. Daca Grecia ieşea din zona euro ar fi creat  un precedent periculos pentru alte state în care datoria publică şi cheltuielile sunt la fel de mari, poate chiar mai mari, cum ar fi Spania, Irlanda sau Italia. Am asistat la un moment istoric: ceea ce s-a întâmplat in această vară  putea fi fatal pentru zona euro si pentru construcţia europeana. De aceea soluţia negocierii si a dialogului a fost soluţia ideală pentru Europa.

3. Criza refugiaţilor

In primul rând toţi politicienii, oamenii de media si liderii ar trebui să facă clar distincţia dintre politia din Cehia a însemnat numere pe mâinile refugiaţilor arestaţi la bordul unor trenuri, arată cat de solidară e Europa si ce politică haotică duce în materie de drepturile omului.

Poliţişti cehi au folosit markere pentru a înscrie numere pe piele în cazul a 214 refugiaţi, în majoritate sirieni, arestaţi la frontieră la bordul unor trenuri venind din Austria şi Ungaria. Acest procedeu aminteşte inevitabil de cel utilizat de regimul nazist,  pentru identificarea deţinuţilor din lagărele de concentrare. La fel cu gardul din Ungaria sau declaraţiile unor politicieni europeni. Se pare că principiile UE legate de respectarea drepturilor omului si de combatere a discriminării rămân doar nişte cuvinte goale scrise pe nişte foi, tratate internaţionale, in care nu cred nici măcar politicienii demagogi ce le-au parafat, dar culmea, care vorbesc despre construcţia Uniunii Europene ca prioritatea numărul unu.

Comisia Europeană a transmis scrisori de avertizare mai multor state, ultimul pas înainte de declanşarea procedurii de infringement, din cauză că nu au respectat reglementările comune privind azilul politic. Cu toate acestea, este deranjantă atitudinea si  nepăsarea Europei: problema valurilor  de refugiaţi putea fi prevenită. Razboiul din Siria a început acum 5 ani, iar numărul refugiaţilor a atins cateva milioane, în ţări ca Liban (1,1 milioane refugiaţi un sfert din populaţia Libanului), Iordania (619.000)  Turcia (200.000), Irak (220.000). Era clar că cu cât evenimentele din Siria vor deveni mai violente cu atât numărul refugiaţilor va creşte si aceştia vor încerca să ajungă in Europa, deoarece taberele din ţările respective sunt pline.  Problema lor nu este nouă si nu este nici ceva trecător.

Problemele Europei nu sunt doar in interiorul său ci sunt şi la graniţele sale. Trăim într-o lume globalizată, iar Europa se pare ca nu are încă un plan pentru problemele de politica externă care-i ameninţă stabilitatea, fie că vorbim de criza refugiaţilor, de terorism sau de ameninţarea Rusiei.

Din momentul în care cancelarul german Angela Merkel a declarat că dacă Europa nu va reuşi să se pună de acord în legătură cu o distribuire echitabila a refugiaţilor, zona Schengen va fi pusă sub semnul întrebării, înseamnă că însuşi construcţia europeană e zdruncinată.

Impotenta Europei în politica externa provine din lipsa de viziune şi leadership de la Bruxelles şi din bugetul alocat pe 2014-2020, doar 6% din bugetul general, in timp ce cheltuielile pe administraţie si pe salariile birocraţiilor europeni ajung la 6.4% din totalul bugetului. Europa are nevoie de oameni carismatici cu o voce puternică si cu viziune ca şi Jean Monnet sau Konrad Adenauer, nu de birocraţi lipsiţi de reacţie.

E momentul ca Europa să se reinventeze, altfel va da in clocot. Europa lui 2015 e încolţită de criza economică, de discrepanţa mare între politic şi societate, de şomaj in rândul tinerilor, plină de eurosceptici şi de atacuri teroriste, de invazia refugiaţilor si de ameninţarea Rusiei, ura si xenofobia apar frecvent, iar in Parlamentul European aproape 150 de europarlamentari de extrema stânga sau dreapta au fost aleşi de cetăţenii europeni.

Sa se transforme visul european într-un coşmar?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite