Simplificarea adopţiilor, pe masa Parlamentului. Adopţiile internaţionale, şansa copiilor cu dizabilităţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cresc şansele copiilor români de a fi adoptaţi nu doar de cupluri din România, ci şi de cupluri din străinătate. Asta dacă un proiect de lege propus de parlamentari USR şi PMP va intra în vigoare.

Mai exact, iniţiatorii propun ca autorităţile să nu mai caute rudele copilului dat spre adopţie de până la gradul IV ci doar pe cele de până la gradul III, iar copiii care împlinesc 14 ani să poată rămâne adoptabili la cerere, ceea ce nu este posibil în prezent. 

În plus, proiectul propune ca statul să lase cuplurile din străinătate să adopte din nou copii din România. În acest moment România are 57.000 de copii instituţionalizaţi, şi doar puţin peste 3.000 sunt declaraţi adoptabili. 

„Căutarea rudelor până la gradul IV înseamnă uneori amânarea dosarelor cu peste şase luni doar pentru a găsi pe cineva care este născut în anii 1.900. Prin absurd, dacă persoana respectivă ar fi în viaţă, nu ar putea să se ocupe de îngrijirea unui copil. Este foarte greu de obţinut un certificat de deces şi atunci se prelungeşte termenul de declarare a adoptabilităţii fără nicio justificare”, a explicat pentru „Adevărul”, Alexandru Ilie, directorul executiv al Alianţei România fără Orfani, adăugând că reducerea gradului rudelor copiilor ar putea eficientiza procesul de adopţie. 

Ilie susţine şi că, deşi legea adopţiilor a suferit modificări, ea nu este aplicată corespunzător în momentul de faţă. Concret, deşi un copil ar trebui declarat adoptabil la şase luni de la intrarea în sistem câtă vreme nimeni nu se interesează de el acest lucru nu se întâmplă. „Din păcate, legea nu se aplică şi ceea ce cerem noi este tocmai aplicarea legii. În ţara noastră sunt mii de copii care ar trebui declaraţi adoptabili, dar sunt ţinuţi abuziv în sistem”, a completat reprezentantul Alianţei România fără Orfani. 

Un alt obstacol întâmpinat de cuplurile care vor să adopte e legat de vârsta copilului. Dacă acesta împlineşte 14 ani nu mai poate fi adoptat. 

Adopţiile internaţionale, şansa copiilor cu dizabilităţi grave

Potrivit celor mai recente statistici furnizate de Oficiul Român pentru Adopţii, 363 de copii din sistem au între 14 şi 17 ani, dintr-un total de 3.250. Dintre aceştia, mai mult de jumătate sunt băieţi. Aceleaşi statistici evidenţiază că aproape 700 de copii declaraţi adoptabili suferă de dizabilităţi şi sunt încadraţi în grad de handicap. Acesta e şi unul dintre motivele pentru care parlamentarii propun redeschiderea adopţiilor internaţionale, şansele micuţilor cu dizabilităţi de a fi adoptaţi de cupluri din România fiind extrem de reduse.

„Din perioada în care adopţiile internaţionale erau deschise ştim foarte multe cazuri în care astfel de copii au mers în familii din străinătate. Şansa reală pentru aceşti copii este să fie în sânul unei familii, nu să fie instituţionalizaţi”, a precizat directorul executiv al Alianţei România fără Orfani. 

Câţi copii intră anual în sistemul de protecţie 

Anual, în sistemul de protecţie intră 10.000 de copii, singura şansă pentru aceştia fiind „adopţia”, reintegrarea lor în familia biologică nefiind posibilă. Principalele cauze ale separării copilului de familie şi ale intrării în sistemul de protecţie a copilului, identificate în mod constant, sunt sărăcia (32%), abuzul şi neglijarea (25%), dispariţia părinţilor (12%) şi dizabilitatea (10%). 

„O particularitate a copiilor din sistemul de protecţie este că nu au ajuns aici ca urmare a decesului părinţilor. În cazul a peste 90% dintre aceştia, mama este în viaţă şi este cunoscută”, se arată într-un raport al Alianţei România fără Orfani.

În ceea ce priveşte gradul de instituţionalizare în judeţele cu peste 1.000 de copii în sistemul de protecţie, cel mai mare număr de copii instituţionalizaţi raportat la total este deţinut de Harghita (55.63%). Bucureşti-Ilfov, Prahova şi Mureş sunt judeţe care se regăsesc atât în top-ul cu cei mai mulţi copii aflaţi în sistemul de protecţie, cât şi în topul cu cea mai mare pondere de instituţionalizare. 

La polul opus se află judeţul Vaslui, cu un grad de instituţionalizare de doar 10,29%, ceea ce înseamnă că, deşi ocupă locul trei în topul judeţelor cu cel mai mare număr de copii în sistemul de protecţie, pentru aproape 90% dintre aceştia autorităţile au identificat soluţii familiale de intervenţie.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite