Starea de urgenţă din Turcia nu poate „suspenda“ CEDO

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Suspendarea drepturilor omului“ în Turcia şi Franţa, care sunt drepturile afectate şi care mai rămân în vigoare, cum afectează starea de urgenţă turismul estival pe plajele turceşti

1. Turcia a declarat stare de urgenţă începând cu 21 iulie 2016. Aceasta înseamnă că, pe durata stării de urgenţă, Turcia va putea restrânge/încălca/ignora unele drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi în protocoalele adiţionale.

Ca orice stat membru al Consiliului Europei si semnatar al CEDO, Turcia nu poate deroga de la toate drepturile din CEDO, nici pe motiv de stare de urgenţă şi nici, mai rău, pe motiv de război. Asta, desigur, dacă vrea să rămână asociată valorilor europene pe care, declarativ, doreşte să le aprofundeze prin intrarea în UE (cum am mai spus aici).

Posibilitatea unui stat de a deroga, în situaţii excepţionale, şi numai  în măsura strictă în care situaţia o cere, de la unele drepturi prevăzute în CEDO este prevăzută în art. 15 din CEDO. Astfel, se poate deroga, pe durata stării de urgenţă de la drepturi şi libertăţi ca: libertatea exprimare, dreptul de a nu fi discriminat, libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, libertatea de întrunire şi de asociere, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, dreptul la libertate şi la siguranţă, dreptul la un proces echitabil, libertatea de circulaţie etc.

Ca regulă, se poate deroga de la orice drept prevăzut în CEDO şi în protocoalele adiţionale, mai puţin de la drepturile din CEDO şi din protocoale considerate ca fiind absolute.

Astfel, în art. 15 par. 2 şi în alte prevederi din CEDO se menţionează expres, fără putinţă de “ocolire”, că anumite drepturi nu pot fi atinse/restrânse sub nicio formă, nici măcar pe durata stării de urgenţă. Este vorba despre următoarele drepturi, considerate de CEDO ca fiind drepturi absolute:

-        Dreptul la viaţă

-        Dreptul de a nu fi supus pedepsei cu moartea

-        Dreptul de a nu fi supus torturii sau pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante

-        Dreptul de a nu fi supus sclaviei

-        Dreptul de a nu fi condamnat retroactiv (nimeni nu poate fi condamnat pentru o faptă care, în momentul în care a fost săvârşită, nu constituia o infracţiune şi, de asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea care era aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii)

-        Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeaşi faptă (principiul non bis în idem)

Deci, afirmaţiile aparute în presă, că Turcia poate suspenda întrega CEDO, pe durata stării de urgenţă, sunt cel puţin inexacte. Şi inflamate. Se va vedea ulterior, odată cu legislaţia specială adoptată pentru starea de urgenţă, de la ce drepturi CEDO a derogat Turcia şi în ce au constat derogările.

2. Este adevărat, şi Franţa se prevalează de art. 15 din CEDO pentru ca, pe durata stării de urgenţă declarată în urma atentatelor teroriste din noiembrie 2015, să poată restrânge anumite drepturi prevăzute în CEDO.

Restrângerile/derogările din Franţa privesc, printre altele, dreptul la viaţa privată (de exemplu, sunt permise percheziţiile administrative, care nu sunt autorizate de către un judecător), dreptul la libertate şi la siguranţă (de exemplu, o specie de arest la domiciliu care poate fi dispus de ministrul de interne, în loc de un judecător).

Dar, sub aspectul motivelor de substanţă care justifică derogările de la CEDO şi al amplorii acestor derogări (numărul drepturilor de la care se derogă şi intensitatea derogărilor), există o diferenţă calitativă între Franţa şi Turcia, desigur, în favoarea Franţei.

P.S. Cum ar putea fi afectaţi turiştii români? La fel ca orice persoană care se află pe teritoriul Turciei, pe durata stării de urgenţă. Dacă turiştii nu vor respecta, în mod strict, regulile noi stabilite de Turcia pentru starea de urgenţă (chiar dacă probabil, va fi destul de greu să le cunoască), vor suporta, sancţiunile aplicabile după o procedură (mai simplă şi mai rapidă) specifică stării de urgenţă. Acest regim se aplică oricui se află pe teritoriul acelei ţări: şi cetăţeni turci, şi cetăţeni străini, turişti, oameni de afaceri etc.

De asemenea, pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute de CEDO (dreptul la libertate, la avocat, la instanţă imparţială, la o cale de atac etc.etc.) pe durata stării de urgenţă, turiştii/cetăţenii români vor avea şanse minime de reuşită la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, şi numai dacă vor dovedi că Turcia a abuzat, în practică, de posibilitatea acordată de art. 15 din CEDO (de exemplu, pentru că derogarea nu era cerută în mod strict de starea de urgenţă). Practic, va fi foarte greu şi de durată un astfel de proces la Curte. Cu prognostic foarte rezervat...

Nu se pune problema descurajării turiştilor, nisipul de pe plajă şi serviciile oferite nu au de ce să-şi  schimbe calitatea, ci doar a conştientizării necesităţii unui comportament mai precaut şi mai informat pe durata stării de urgenţă, pentru limitarea unor posibile riscuri specifice.


Text de Dan Mihai

Dan Mihai este jurist şi membru al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki din anul 2001. Domeniile de expertiză: legislaţie penală, transparenţă decizională, acces la informaţiile de interes public, libertate de exprimare.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite