Povestea boxerului care l-a sfidat pe Ceauşescu, fiind şters din istorie de autorităţile comuniste

0
Publicat:
Ultima actualizare:
boxer

Acum 40 de ani, când Nadia Comăneci obţinea prima notă de 10 din istoria olimpică a gimnasticii, tot la Jocurile Olimpice de la Montréal avea loc un eveniment despre care s-a vorbit foarte puţin ulterior. Un valoros pugilist român a decis să ceară azil în politic în Canada la scurt timp după ce obţinea medalia de bronz, lăsându-i mască pe securişti.

Reacţia autorităţilor comuniste a venit imediat. La ordinul lui Nicolae Ceauşescu, numele său a fost şters din toate statisticile, chiar şi astăzi puţini îşi amintindu-şi cine a fost de fapt pugilistul Victor Zilberman, cel care deţine totuşi opt titluri de campion naţional şi două de vicecampion european.

“Am copilărit într-un cartier dur la acea vreme, Berceni, aşa că am decis că trebuie să învăţ să mă apăr”, povestea cel care a reprezentat România la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice, într-un interviu mai vechi. Presa vremii scria despre sportivul de origine evreiască faptul că pentru categoria lui, 67 de kilograme, este bine dezvoltat, musculos şi avea lovituri foarte puternice. În plus, faţă de alţi sportivi, reuşea să intre în categorie fără eforturi. Singura lui problemă era faptul că antrenorii îi atrăgeau zilnic atenţia asupra faptului că îi place să se mulţumească mereu cu puţin. De altfel, după Campionatele Europene de la Madrid, din 1971, atunci când a pierdut în turul secund în faţa ungurului Janos Kajdi, viitorul campion olimpic, Zilberman era criticat în cadrul biroului federal. “Regretabil este faptul că acest sportiv talentat nu depune străduinţă pentru ridicarea măiestriei tehnico-tactice, persistând de ani de zile în aceleaşi greşeli: pregătire fizică de mântuială, lipsă de contribuţie la perfecţionarea unor elemente tehnice,având o atitudine superficială faţă de pregătirea sa…”, se arată într-un raport trimis federaţiei de către antrenori, conform cronicarului Victor Cociu.

box

La scurt timp după Jocurile Olimpice de la München, acolo unde a fost învins încă din primul tur, acesta a primit şi o veste şoc. „În şedinţa de lucru din 9.XII.1972 Biroul Federal, luând în discuţie abaterile disciplinare de care s-au făcut vinovaţi unii boxeri, a hotărât să se aplice următoarele sancţiuni: 1. Boxerul Victor Zilberman, de la Clubul Steaua Bucureşti – scoaterea din lotul reprezentativ, suspendarea de la orice activitate pe timp de 6 luni şi interzicerea de a mai susţine întâlniri internaţionale pe termen de un an…”.  

Legitimat pe atunci la Rapid Bucureşti, Zilberman era în mare formă şi în anul 1976. A câştigat la pas Centura de Aur, unde, pe podium, la aceeaşi categorie de greutate, s-a clasat Emilio Correa, nimeni altul decât campionul olimpic de la München şi campionul mondial en-titre. La Montréal, la cea de-a treia sa ediţie a Jocurilor Olimpice, pugilistul în vârstă de 29 de ani a ajuns lejer în semifinale, unde l-a întâlnit pe est-germanul Jochen Bachfeld, care s-a impus cu 3-2 şi a câştigat ulterior medalia de aur. După meci, românul a dispărut pur şi simplu din Satul Olimpic şi a cerut azil politic în Canada. 

Fostul pugilist a susţinut apoi, în diverse interviuri, faptul că nici măcar nu i-a trecut prin minte, înainte de a pleca din ţară, că ar putea rămâne în Canada. “Un prieten o ducea bine acolo, mi-a zis şi mie, el m-a convins până la urmă”, a povestit acesta. Zilberman şi-a împachetat câteva haine şi dus a fost. A uitat însă medalia cucerită în ring, pe care nici n-a mai recuperat-o vreodată.

Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite