Ce este dieta nordică şi ce beneficii poate aduce sănătăţii

Cei mai mulţi dintre noi suntem familiarizaţi cu dieta mediteraneană care are la bază fructe, legume, cereale integrale, nuci şi ulei de măsline. Acest regim a fost asociat mereu cu incidenţa redusă a bolilor cardiovasculare, a cancerului şi a diabetului de tip II, dar şi a maladiilor Alzheimer şi Parkinson. Dar mai există o dietă, la fel de apropiată de europeni, care pare să aibă efecte similare asupra sănătăţii.

Dieta nordică are la bază alimentele tradiţionale din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia. La fel ca şi regimul alimentar mediteranean şi dieta nordică a fost asociată cu reducerea riscurilor de boli cardiovasculare şi a diabetului de tip II. Potrivit altor studii citate de cnn.com, dieta nordică ar putea fi utilă şi în cazul celor care doresc să scape de kilogramele în plus.

Altă asemănare între cele două tipuri de diete este aceea că se bazează pe alimente sezoniere, durabile şi locale, cu accent pe alimentaţia din plante, este de părere dieteticianul Layne Lieberman, autorul cărţii „Dincolo de Marea Mediterană: secrete europene ale supersănătăţii“.

Alimentele care compun dieta nordică sunt specificate în piramida nutriţiei din Marea Baltică creată de Asociaţia finlandeză a inimii, Asociaţia finlandeză a diabetului zaharat şi de Universitatea din Finlanda de Est. Aceasta include fructe de pădure, peşti graşi precum heringul, macroul şi somonul, peşti albi – codul, eglefinul, un peşte marin care trăieşte în ape reci, halibutul; leguminoase, legume, precum varza şi rădăcinoasele, cerealele integrale, inclusiv orz, ovăz şi secară.

„Sunt câteva lucruri care îmi plac la dieta nordică“, a explicat dieteticianul Lauri Wright, purtătorul de cuvând al Academiei de Nutriţie şi Dietă. „În primul rând, are la bază plantele, ceea ce reduce consumul de carne, în al doilea rând, este sustenabilă – se bazează pe resursele alimentare locale proaspete, ceea ce este benefic şi pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu“.

Comparaţie între dieta mediteraneană şi cea nordică

Deşi dieta mediteraneană şi cea nordică au la bază alimente similare, o deosebire majoră este cea referitoare la grăsimile utilizate. Regiunea mediteraneană este cunoscută pentru producţia de ulei de măsline şi de aceea el predomină, în timp ce dieta nordică promovează uleiul de rapiţă, a explicat Lieberman.

Ambele tipuri de uleiuri sunt bogate în grăsimi mononesaturate care susţin sănătatea inimii prin creşterea colesterolului bun şi scăderea celui rău, totuşi, uleiul de rapiţă nu are antioxidanţii prezenţi în uleiul de măsline, a spus Wright.

Deşi dieta nordică poate oferi un mod foarte sănătos de a mânca, nu precizează cât de multe alimente ar trebui consumate, astfel că trebuie să fim atenţi la mărimea porţiilor pentru a avea un control al greutăţii, atrage atenţia Wright.

Noua dietă nordică

Dieta nordică a fost de ceva vreme legată de Recomandările nordice privind nutriţia, publicate la fiecare opt ani, începând cu 1980. Aceste recomandări sunt similare celor americane. Din 2004 însă a fost dezvoltată de către bucătari o „nouă dietă nordică“ în efortul de a îmbunătăţi atracţia culinară.

„Noul regim se bazează pe ingredientele de sezon şi îşi propune să fructifice produsele disponibile în zonă“, a declarat Roberto Flore, care conduce cercetarea şi dezvoltarea culinară în laboratorul nordic de alimente de la Universitatea din Copenhaga.

Tehnicile folosite la procesarea alimentelor pot fi diverse şi nu neapărat legate de tradiţiile nordice de gătit din trecut, a spus acesta. Noua dietă are scopul de a crea arome inedite, de a extinde disponibilitatea produselor locale în timpul iernii şi de a creşte valoarea nutritivă a alimentelor. În plus, include şi recomandarea de a consuma produse ecologice ori de câte ori este posibil, direct din natură, de a evita aditivii alimentari şi de a opta pentru alimentele preparate la domiciliu.

Cei care doresc să încerce dieta nordică pot începe prin a încorpora principiile sale alimentare în rutina zilnică, a explicat Flore care a făcut o demonstraţie culinară la un simpozion găzduit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. El a preparat calmar danez semiafumat cu ţelină şi peşte acru în sos tomat, cu salată de flori sălbatice murate, ca exemplu de mâncare reprezentativă pentru noua bucătărie nordică.

Din ce se compune o masă obişnuită

Ce înţelege Flore pentru o masă obişnuită, conformă cu noua dietă nordică în care se regăsesc şi elemnte din zona mediteraneană.

Micul dejun include, în general, fructe uscate, fructe de pădure şi produse lactate fermentate. În timpul iernii, micul dejun s-ar putea compune din terci de ovăz.

Prânzul este în general uşor şi include pâine de secară, salate, produse fermentate, murături, hering şi ouă. Un loc generos ocupă legumele, în special rădăcinoasele, inclusiv ciupercile şi alte bunătăţi pe care le găsim în pădure, mai ales toamna, a explicat Flore.  

Primăvara, prânzul se poate compune din sparanghel, mazăre verde, rubarbă, ierburi sălbatice şi fructe proaspete.

Cina se bazează pe peşte sau mici cantităţi de carne provenind din surse naturale sau de la animale vânate în sălbăticie. Ca şi la prânz, legumele ocupă un loc important. Pasta de umami –din alge şi peşte - poate fi utilizată pentru asezonarea alimentelor şi a da savoare preparatelor.