Două dintre cele mai folosite pesticide din legume şi fructe sunt toxice pentru creierul copiilor

Autorităţile europene pentru siguranţa alimentară cer noi reglementări privind nivelurile a două dintre cele mai folosite pesticide în agricultura tradiţională, pe fondul cercetărilor care arată că acestea afectează serios dezvoltarea sistemului nervos uman.

Acetamiprid şi imidacloprid, acestea sunt cele două insecticide neonicotinoide utilizate extrem de frecvent în agricultura tradiţională, care pot afecta grav dezvoltarea sistemului nervos uman, avertizează Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (European Food Safety Agency - EFSA). Experţii EFSA propun, la solicitarea Comisiei Europene, reducerea nivelurilor admise în Uniunea Europeană. Cele două lista celor care compromit viitorul populaţiilor de albine.

Aceste modificări privind regulamentele de utilizare a pesticidelor vin ca răspuns la studiile recente care au demonstrat că acetamipridul şi imidaclopridul pot interfera cu dezvoltarea neuronilor şi structurilor cerebrale asociate unor funcţii esenţiale, precum învăţarea şi memorarea.

„Nivelurile maxime admise astăzi nu oferă o protecţie suficientă împotriva neurotoxicităţii şi, de aceea, ar trebui mult reduse“, se arată în comunicatul de presă EFSA. În cazul acetamipridului, autorităţile europene propun o reducere cu 75% a nivelului maxim admis la care suntem expuşi. În cazul imidaclopridului, este vorba desper o reducere cu 25%.

Cele două pesticide se regăsesc, în limitele admise, într-o varietate de produse alimentare de pe piaţa românească. Potrivit raportului anual de monitorizare a pesticidelor realizat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru 2012, imidaclopridul se găseşte în: vinete, banane, broccoli, conopidă, măsline, portocale, mazăre, ardei gras, struguri de masă, spanac, salată verde, fasole păstăi, mere, pere, gutui, morcovi, ridichi, roşii, caise, cireşe, căpşune, precum şi în cereale, în special în orz, porumb, secară şi în grâu.

Acetamipridul se regăseşte şi el în mare parte din legumele şi fructele care conţin şi imidacloprid, dar autorităţile l-au descoperit şi în dovlecei, grepfrut şi în mandarine. În 2012, s-au descoperit cantităţi necorespunzătoare de acetamiprid în rodii şi, de aceea, autorităţile române le-au retras de pe piaţă.

Citeşte şi:

Topul fructelor şi legumelor cu pesticide de pe piaţa din România. Şi mâncarea pentru bebeluşi organică le conţine

26% din fructele, legumele, cerealele şi produsele de origine animală de pe piaţa din România, de producţie proprie sau importate, conţin reziduuri de pesticide. Citricele turceşti pot conţine chiar mai multe tipuri de substanţe toxice, potrivit unui raport al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

VIDEO „Bombele chimice“ de zi cu zi, de pe mesele românilor, explicate de specialişti: „Gustul bun nu înseamnă că şi produsul e bun“

Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, nutriţionista Anamaria Iulian şi şefa Laboratorului pentru Chimia Alimentului de la Institutul de Bioresurse, Marta Zachia, au explicat, la Adevărul Live, ce amestecuri de chimicale se folosesc la prepararea unora dintre cele mai consumate alimente din România.

Fructele bio, o păcăleală toxică

Nu există diferenţe între fructele bio, din ce în ce mai căutate de români, şi cele tradiţionale. Aşa arată un studiu recent al cercetătorilor români de la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Din contră, cercetarea subliniază că în coaja fructelor bio analizate s-a găsit un E foarte toxic într-o concentraţie ce depăşea de 13 ori valoarea maximă admisă de reglementările de la noi.