Cum acţionează grăsimile trans în organism. De ce este important să citim etichetele produselor

Grăsimile saturate şi cele trans sunt conţinute în cantitate mare în preparatele fast-food

Ştim deja că grăsimile saturate pe care le găsim mai ales în produsele de origine animală nu sunt bune pentru sănătate. Conţin mult colesterol şi cresc riscul de boli cardiovasculare, inamicul numărul 1 al omenirii. De unde provin grăsimile trans şi cum acţionează ele în organism.

Pe măsură ce oamenii au fost avertizaţi asupra pericolului provenit din grăsimile saturate, mulţi producători de alimente au început să le înlocuiască cu acizii transgraşi, explică farmacistul şi profesorul de nutriţie Earl Mindell, în Biblia vitaminelor.

Aceşti acizi transgraşi provin din uleiurile vegetale la care s-a adăugat hidrogen, ceea ce le-a conferit o consistenţă suficientă pentru a fi folosite în produsele de patiserie şi la fabricarea margarinelor.  De asemenea, grasimile trans au conferit alimentelor preambalate durate mai mari de păstrare pe raft şi s-a considerat că ar fi făcut ca toate alimentele să fie mai sigure. Ele nu au mai fost notate pe etichete drept grăsimi, potrivit sursei mai sus citate, ci ulei „hidrogenat“, ceeace nu suna deloc rău.

Curând însă s-a constatat că până şi cantităţi mici de acizi transgraşi pot să mărească nivelul colesterolului rău – LDL şi să-l reducă pe cel bun – HDL, mărind riscul de apariţie a diabetului.  Însă, datorită vechilor legi de etichetare, zeci de preparate, de la prăjituri la biscuiţi, snackuri şi alimente de gen fast-food, conţinând acizi transgraşi au putut fi etichetate în mod legal ca „fără grăsimi“, ceea ce nu i-a făcut pe consumatori nici mai deştepţi şi nici mai sănătoşi, mai spune autorul.

Sub 20 de grame de grăsimi saturate şi trans

Au fost necesare o epidemie de obezitate şi o avalanşă de posibile procese pentru ca lucrurile să se pună în mişcare şi FDA-ul – autoritatea americană în materie de alimente şi medicamente – să impună ca gramele de acizi transgraşi să fie menţionate pe etichete, imediat sub conţinutul de grăsimi saturate.

Grasimile trans apar uneori unde te aştepţi mai puţin, astfel încât este esenţial să citim etichetele. Aportul zilnic de grăsimi saturate şi trans nu trebuie să depăşească 20 de grame, iar dacă suntem expuşi riscului de apariţie a unei boli cardiovasculare, ar trebui să-l menţinem la 15 grame sau chiar mai puţin.

Ca reacţie la îngrijorarea legată de sănătate multe companii au pus la punct reţete de margarine care nu conţin acizi transgraşi. Referitor la acest subiect, „Abecedarul de nutriţie“, coordonat de prof.dr. Nicolae Hâncu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, menţionează că majoritatea margarinelor actuale sunt obţinute prin interesterificare, procedeu prin care nu se mai obţin acizi transgraşi. Potrivit acestei surse, până în prezent, nu s-au evidenţiat efectele negative cardiovasculare ale margarinelor clasice, obţinute prin hidrogenare.

Însă, margarinele clasice, obţinute prin hidrogenare continuă să fie utilizate în locul untului în reţetele multor preparate de patiserie, snackuri, deserturi şi creme, în ciuda avertismentelor legate de nocivitatea cardiovasculară a acestora, se mai spune în „Abecedarul de nutriţie“.