Dr. Gheorghe Cerin, medic cardiolog: „Să lăsăm fumatul şi să controlăm mai bine zahărul din sânge“. Legătura dintre bolile vasculare şi Alzheimer

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bolile vasculare sunt factori de risc în evoluţia mai rapidă a maladiei Alzheimer
Bolile vasculare sunt factori de risc în evoluţia mai rapidă a maladiei Alzheimer

Stilul de viaţă - fumatul, grăsimile crescute în sânge sau excesul de băuturi alcoolice concentrate sunt factori de risc pentru apariţia maladiei Alzheimer, mai ales atunci când cineva are rude în familie cu această boală. În România, numărul persoanelor afectatae de această boală neurodegenerativă este estimat la 300.000.

Gheorghe Cerin este medic primar cardiolog, şeful departamentului de Cardiologie şi Medicină internă al Clinicii San Gaudenzio, Novara, Italia şi directorul ştiinţific al Spitalului Monza din Bucureşti. El a explicat pentru Adevărul ce legătură există între bolile vasculare şi maladia Alzheimer, boală neurodegenerativă care afectează circa 300.000 de români.

Adevărul: Ce ne puteţi spune despre maladia Alzheimer, atât de temută şi din câte se pare din ce în ce mai frecventă? Este mai des întâlnită boala sau se discută mai mult despre ea?

Gheorghe Cerin: Până astăzi, încă nu ştim, din păcate, care este cauza bolii Alzheimer, deşi de la descrierea primului caz, în 1901, de către medicul german Alois Alzheimer au trecut peste 100 de ani, iar incidenţa bolii este în evidentă creştere. Cifre oficiale - World Alzheimer Report 2016 - vorbesc despre 46,8 milioane de persoane afectate de boală la nivel mondial, în anul 2015, şi se apreciază că acest număr va atinge circa 131,5 milioane, în 2050! Boala afectează predominant femeile, probabil şi pentru că au o durată de viaţă mai lungă. Se consideră că, în România, ar fi în jur de 300.000 de cazuri. Boala beneficiază de diferite forme de tratament, dar nu avem încă nici unul în gradul de a încetini sau întrerupe evoluţia progresivă a bolii.

Adevărul: Cum evoluează boala?

Gheorghe Cerin: Trebuie lămurit de la început că boala Alzheimer are o evoluţie lentă şi progresivă, în faze care durează foarte mulţi ani de zile fiecare şi că demenţa propriu-zisă, apare doar în stadiul final al bolii.

Adevărul: Care este cauza ei şi care este mecansimul bolii? La ce vârsta apare de obicei?

Gheorghe Cerin: Mai toate studiile consideră că boala are, în principal, o componentă genetică, din ce în ce mai mult studiată în ultimii ani, odată cu apariţia unor tehnici noi de diagnostic de laborator. Mecanismul de bază al bolii constă în acumularea unei proteine la nivelul masei cerebrale  - numită amiloid-, dar nu ştim până azi prin ce mecanism se produce, de fapt, această acumulare lent progresivă de amiloid la nivel cerebral şi, prin aceasta, moartea neuronilor.

În practica de fiecare zi cauza genetică este de luat în calcul la bolnavii tineri (sub 65 de ani), care au forme de boală compatibile sau sugestive pentru diagnosticul de Alzheimer. De aceea, trebuie amintit că în diagnosticul bolii este foarte important istoricul de demenţă senilă în familia celui suspectat de boală. Iar de aici şi un al doilea mesaj cu valoare practică: atenţie la stilul de viaţă – la fumat, la grăsimile crescute în sânge sau excesul de băuturi alcoolice, cele concentrate cu deosebire, mai ales atunci când cineva a avut rude cu boala Alzheimer în familie. Sau pe cineva care era „gargarisit”, cum zicem noi, românii, în ultimii ani ai vieţii.

Sunt, de asemenea, luaţi în calcul ca factori favorizanţi în apariţia bolii traumatismele sau depresia.Nu ştim de fapt cauza bolii, dar se ştie că există unii factori de risc care se asociază cu boala. Mulţi din aceşti factori sunt comuni cu cei ai bolilor cardiovasculare: şi aş începe cu diabetul sau arteriopatiile, obezitatea, fibrilaţia atrială şi/sau accidentele vasculare cerebrale.

Adevărul: Este adevărat că dacă un pacient are hipertensiune arterială de pildă, poate acest lucru duce, în timp, la apariţia acestui tip de demenţă şi dacă da, cum anume, care este legătura?

Gheorghe Cerin: Hipertensiunea singură sau izolată, cea pe care o tratează în mod curent cardiologii şi medicii de medicină internă sau de familie, cu greu am putea spune că duce de una singură la Alzheimer, deşi este citată pe „lista neagră” a factorilor ce se asociază cu această maladie. Aş sublinia însă că există hipertensiune arterială ca boală asociată, în ceea ce numim în clinică „sindrom metabolic“ şi că, mai curând în acest context, prin asocierea factorilor patologici care definesc sindromul metabolic, observăm, în timp, tulburări de concentrare, de memorie sau de comportamet la bolnavii vârstnici. Dar, cu greu se poate corela hipertensiunea izolată cu incapacitatea bolnavului de a se îngriji de sine însuşi, element important pentru a cataloga un bolnav ca fiind cu demenţă Alzheimer, alături de tulburările de memorie şi comportament amintite.

Adevărul: Putem face ceva să evităm această boala atât de invalidantă?

Gheorghe Cerin: Prevenţia bolii Alzheimer ar trebui începută din această fază! Şi se poate face chiar cu măsuri simple, de bun simţ. De aceea, ţin să subliniez că „sindromul metabolic” se poate diagnostica de oricine acasă la el şi că nu este în niciun caz nevoie să mergem la medic pentru asta: este suficient să ne măsurăm talia la nivelul omblicului şi dacă depăşim 94 de centrimetri pentru bărbaţi sau 80 de centrimetri pentru femei, avem deja elementul-cheie pentru diagnosticul de sindrom metabolic. Este, cum se vede foarte, foarte simplu!

Când un bolnav a trecut în general de 5o de ani şi are grăsime acumulată la nivel abdominal cu aceste caracteristici  - cei 94 şi cei 80 de centimetri  -  atunci noi, medicii, ştim că el este, de regulă, în posesia a cinci boli asociate: tensiune arterială peste normal, colesterol mărit, trigliceride peste normal, acid uric mai mare (iar în timp şi gută) şi glicemii mai mari, şi, în timp, diabet de maturitate. Nu toate aceste boli vin din prima zi, dar în timp, aceste boli asociate sunt totdeauna prezente; cu cât vârsta e mai înaintată şi cu cât grăsimea abdominală este mai evidentă. Asta deoarece se ştie că acumularea de grăsime la nivelul abdomenului (grăsimea viscerală) este un factor care favorizează boli cardiovasculare datorită acţiunii pro inflamatorii a acestui ţesut gras, prin secreţia de citokine inflamatorii.

Adevărul: Aceasta este partea rea a problemei...

Gheorghe Cerin: Care afecteaza mulţi bolnavi în România şi peste tot în lume. Bolnavi care în primii ani nu sunt Alzhemier, desigur. Este suficient să reamintim că boala este foarte rară sub 65 de ani, loveşte circa 3‰ din persoanale între 65 şi 69 de ani şi că această proporţie de 3‰ creşte din 5 în 5 ani ani, până la vârtsa de 80 de ani. Între 80 şi 84 de ani 23‰ din bolnavi suferă boala, pentru a a ajunge la 69‰ circa, la cei peste 90 de ani.

Adevărul: Care e partea bună?

Gheorghe Cerin: Partea bună este că dacă schimbăm stilul de viaţă (şi mai ales de hrana) şi pierdem masa grasă de la nivel abdominal, atunci vom constata că pierdem automat şi cele cinci boli asociate, chiar şi fără să mai fie nevoie de tratament medical! Sau, de cele mai multe ori, de un tratament farmacologic minimal! Adică nu mai avem hipertensiune arterială, nici colesterolul mărit sau trigliceridele, glicemia se reduce sau chiar se poate normaliza, şi aproape la fel se întâmplă cu acidul uric.

Iar cei care se ocupă de boala Alzheimer – adică neurologii şi psihiatrii, recomandă şi insistă asupra acestor schimbări de stil de viaţă esenţiale pentru prevenirea bolii. De aceea este nevoie de o abordare largă a problemei, implicând nu doar neurologi şi psihiatri, ci încă din fazele primare, medicii de medicină generală, internişti, cardiologi, şi toţi cei care vin în contact cu bolnavul trecut de 60-65 de ani.

Adevărul: Ce alte boli vasculare pot fi considerate ca factori de risc pentru Alzheimer şi ce ar trebui să facă un pacient care le are pentru a nu risca instalarea mai devreme a unei demenţe?

Gheorghe Cerin: Sunt rari bolnavii care suferă de forme diverse de vasculite sistemice şi care ajung să dezvolte în ultimii ani de viaţă Alzheimer, deşi „cărţile mari“ de medicină vorbesc de această asociere. În practica de fiecare zi întâlnim însă boala la indivizii care au neglijat controlul factorilor de risc pentru bolile vasculare şi au avut ictus la vârste relativ tinere. Acestea sunt persoanele care sunt considerate la risc pentru a dezvolta forme precoce de demenţă vasculară. Factorii frecvent asociaţi cu debutul precoce al bolii sunt bolnavii tineri şi relativ tineri cu multiple infarcte cerebrale, infacte multiple subcorticale (infarcte lacunare), infarctele hemoragice şi, mai ales, boala vasculară cronică de vase mici. De aici iarăşi mesaje de bun simţ pentru oricare dintre noi legate de prevenţie: să lăsăm fumatul, pentru că acesta, aşa cum ştim produce suferinţă arterială (inclusiv sau, mai ales, cerebrală) iar pentru cei diabetici, să controlăm cât mai bine posibil nivelul de zahăr din sânge. Cât mai bine înseamnă să ajungem la o valoare medie a glicemiilor în jur de 125mg%, ceea ce corespunde unei valori de 6% pentru dozarea de hemoglobină glicozilată (Hb A1c).

Adevărul: Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu această terminologie?

Gheorghe Cerin: Hemoglobina glicozilată este o analiză de sânge care măsoară în mod retroactiv nivelul mediu al zahărului din sânge din ultimele trei luni de zile. Este un examen esenţial în controlul diabetului şi poate indentifica persoanele care vor face în timp infarct de miocard, ictus, Alzheimer, şi chiar pe cele care vor avea cancer.

Adevărul: S-au făcut studii care să arate această legatură între bolile vasculare şi apariţia maladiei Alzheimer şi care sunt concluziile acestor cercetări?

Gheorghe Cerin: Sunt studii ţintite în ultimii ani care au fost făcute pe partea genetică a bolii, mai ales pentru formele precoce de Alzheimer, cele sub vârsta de 65 de ani.

Adevărul: Legat de diagnostic şi tratament, unde ne situăm? Care este impactul social al bolii?

Gheorghe Cerin: S-au făcut progrese mari în diagnosticul bolii, mai ales prin examenele de RMN sau SPECT (Single Photon Emission Computed Tomography). Nu avem încă, din păcate, progrese substanţiale în tratamentul bolii şi, de aceea, prevenţia acesteia devine arma cea mai puternică şi cea mai puţin costisitoare. Deoarece costurile sociale pentru îngrijirea unui bolnav Alzheimer sunt ridicate în toate sistemele sociale.

Adevărul: Deşi sunteţi cardiolog şi nu neurolog, aveţi experienţă personală cu astfel de boală şi de bolnavi?

Gheorghe Cerin: În experienţa mea de cardiolog în chirurgie cardiacă, am tratat medical uneori bolnavi cardiopatici care nu puteau fi operaţi însă pe cord deschis din cauza bolii Alzheimer. Rolul familiei a fost totdeauna crucial în obţinerea unor rezultate favorabile, care au fost totdeauna posibile, în principal, prin schimbarea alimentaţiei şi la cei obezi sau supraponderali prin pierderea în greutate, mai precis a grăsimii viscerale - cea proinflamatorie despre care am vorbit. Eu sfătuiesc bolnavii mei să mănâce strict trei mese pe zi. Mic dejun cât mai consistent posibil, cu sâmburi şi seminţe (măcinate), chiar şi 100 de grame, cu un singur fruct proaspăt de sezon. Cu ceai sau cafea, cafea cu lapte. Peste zi, la alegerea bolnavului (la prânz sau la cină), un singur fel de mâncare: o salată mixtă, cât mai asortată şi cât mai abundentă, cu peste (chiar şi conservat) ca prima alegere, sau ouă, ori carne sau, eventual, brânză proaspătă. Cel mai bine fără pâine, sau cu pâine cât mai puţină. Nu se mănâncă între mese. Nu se cântăreşte hrana. A treia masă a zilei este la libera alegere a bolnavului, dar trebuie să evite pe cât posibil făinoasele, în principal. Cina, cel mai târziu la ora 20.00.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite