Dr. Simona Tivadar: „După ce mâncăm, există două căi - să arzi sau să depui. A treia cale nu există“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În cadrul unui seminar despre nutriţie, dr. Simona Tivadar, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, a vorbit despre ce ar trebui să mâncăm, despre nutrienţii principali şi secundari, precum şi despre riscul excesului de antioxidanţi.

Ce mâncăm e a doua întrebare importantă după de ce mâncăm, a afirmat dr. Simona Tivadar, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice. „Mâncăm alimente. Ele sunt făcute din nutrienţi principali şi secundari. Trebuie să ne gândim că în fiecare zi creierul nostru face un soi de bilanţ ce-ai cheltuit în ziua cu pricina, inclusiv referitor la micronutrienţi, ce aminoacid îţi lipseşte, ce vitamină şi ce nevoi ai avea. Şi atunci , în mod natural te-ai îndrepta spre acele alimente“. Doar că, în zilele noastre acesta e un lucru dificil.

„În afară de asta, creierul nu poate să-ţi spună: du-te şi ia din borcănelul cu molibden din frigider două picături şi din nu ştiu care aminoacid două linguriţe. Şi atunci tendinţa este, dacă ai cheltuit mult şi nu ai mâncat mare lucru, să te duci să mânânci şi să nu te mai saturi să-ţi doreşti şi una şi alta, la sfârşitul zilei“.

Pentru că nouă ne trebuie aceşti nutrienţi. „Şi orice aliment din lumea aceasta nu poate să aibă decât trei  lucruri mari şi late: proteine, glucide/carbohidraţi/zaharuri şi lipide sau grăsimi. Aceştia sunt nutrienţii principali. Nutrienţii secundari care declanşează valuri de isterie online şi generează zeci şi sute de „specialişti excepţionali“ de care nu a auzit nimeni când trebuiau să facă şcoală, sunt nutrienţii secundari, gen minerale – calciu, magneziu, fosfor, vitamine, fibre, antioxidanţi. 

Nutrienţii secundari nu se absorb bine în lipsa celor principali

Aceşti nutrienţi secundari nu se absorb bine dacă aceştia principali nu sunt echilibraţi într-o farfurie, adaugă medicul nutriţinist. „Poţi să iei mama suplimimentelor nutritive, nu are niciun fel de importanţă. Sunt oameni care aşa trăiesc: dimineaţa iau un pumn de nu ştiu ce suplimente ca să aibă un soi de asigurare că viaţa lor va fi lungă şi fără boli. Ceea ce este surprinzător într-o ţară ca România care dispreţuieşte atât de mult bătrânii şi se poartă atât de urât cu ei“.

Excesul de antioxidanţi devine prooxidant şi favorizează îmbătrânirea şi moartea celulară, avertizează specialistul. „Pentru că omul ca maşină funcţionează cu glucoză şi oxigen. Noi ardem glucoza, din ea obţinem energie ca să funcţionăm. Să încetăm cu prostiile astea: mâncăm proteine să avem energie. Energia este o substanţă chimică – adenozintrifosfat. Deşeul acestei arderi este apa – de aceea doamna care mănâncă patru savarine în fiecare zi vine şi spune ştiţi, doamna doctor reţin apă. Nu reţine apă, mănâncă un exces de glucide şi va avea consecinţe“.

„Nu vă mai îndopaţi cu toate prostiile, doar pentru că sunt antioxidanţi“

 „În urma arderii mai obţinem un radical liber de oxigen împotriva căruia oamenii se îndoapă cu antioxidanţi ca şi cum chimia ar fi aşa un soi de pseudoştiinţă în care ai putea să inhibi numai o bucăţică din ecuaţie şi restul să funcţioneze bine“. Nu se poate. „Dacă dai prea mulţi antioxidanţi şi vrei să inhibi această bucată a reacţiei, o să se inhibe însăşi reacţia vieţii. Deci, antioxidanţii în exces devin prooxidanţi. Nu vă mai îndopaţi cu toate prostiile, doar pentru că sunt antioxidanţi“.

În cazul în care luăm vitamina C cu gramul în afara unui pipi scump nu obţinem nimic altceva, dă asigurări medicul nutriţionist. „Eposibil şi să vă faceţi rău. Viaţa naşte moarte. Nu ne putem opune acestui lucru. Există, sigur, situaţii în care trebuie să luăm antioxidanţi în mod special, dar asta nu înseamnă că, în fiecare zi, primul gând trebuie să-ţi fugă la antioxidanţi“.

Nutrienţii principali sunt importanţi

Medicul ne invită să lăsăm nutrienţii secundari puţin la o parte şi ne uităm la cei principali pentru că ei sunt importanţi. „Proteinele. În primul rând, încărcătura calorică - 1 gram de proteine înseamnă 4 kilocalorii, 1 gram de glucide înseamnă tot 4 kilocalorii, 1 gram de grăsimi înseamnă 9 kilocalorii. 1 gram de alcool pur înseamnă 7 kilocalorii. Ba mai mult decât atât, organismul nostru are tendinţa de a arde mai multe calorii din alcool, de a le folosi înainte de cele din mâncare. Deci dacă am mâncat bine, am băut bine, dacă nu dansăm ne trezim cu 1 kilogram în plus şi să nu ne mirăm“.

„Noi nu putem să face cu mâncarea nimic altceva decât să o mâncăm şi să o ardem în următoarele ore prin activitatea noastră. E adevărat şi creierul este un mare consumator de glucoză, numai că, din păcate, are doar 1 kilogram, şi nu toată lumea foloseşte, din păcate, tot kilogramul acela, şi atunci apar diferenţe destul de mari. Deci tot pe muşchi trebuie să ne bazăm, oricât nu ne convine acest lucru“.

„Cum spuneam, după ce mâncăm, există două căi: să arzi sau să depui. A treia cale nu există. Ai mâncat, fie te îngraşi şi-ţi asumi, fie, dacă nu, înseamnă că ai ars prin activitatea ta fizică. Metabolismul bazal consumă puţin, suntem foarte adaptaţi să consumăm puţin, deci trebuie să faci un fel de activitate fizică“.

Din păcate, avem un interval scurt la dispoziţie. „De exemplu, pentru zaharurile cu absorbţie rapidă din dulciuri, din zahăr, din fructe – cam o oră şi jumătate, iar pentru cele cu absorbţie lentă din pâine, orez, cartofi, paste – cam 4 ore. Acesta e tot secretul nutriţiei. Nu există niciun fel de breaking news din acest punct de vedere“, conchide medicul.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite