Cancerul nu mai trebuie să însemne condamnare la moarte. Cum ajută medicina personalizată supravieţuirea pacienţilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

TERAPII În ultimii 10-15 ani, medicina a făcut progrese remarcabile în tratamentul cancerelor. Descifrarea genomului uman a determinat înţelegerea căilor prin care se produc bolile şi a dus la apariţia unor medicamente inovatoare care ţintesc aceste căi specifice. În acest fel, soarta unor categorii de pacienţi s-a îmbunătăţit considerabil.

Tratamentul personalizat reprezintă o schimbare în paradigma de abordare a bolilor maligne. „Medicina personalizată înseamnă tratamentul şi prevenţia potrivite pentru cetăţeanul sau pacientul potrivit, la momentul potrivit, de prima dată“, sintetizează dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.

Faţă de terapiile clasice apărute pe piaţă şi care aveau o indicaţie foarte largă, pentru că şi nivelul de cunoaştere asupra bolilor şi asupra medicamentelor nu era atât de profund, medicamentele personalizate sunt medicamente care se adresează unor categorii specifice de bolnavi. „Cu alte cuvinte, înţelegerea bolilor prin descifrarea genomului uman a ajuns la un nivel foarte ridicat care permite definirea unor căi de producere a bolii foarte specifice, iar medicamentele personalizate sunt medicamente care ţintesc aceste căi specifice de producere“, explică dr. Geantă.

Tratamentul personalizat înseamnă trecerea de la conceptul „one size fits all – un singur tratament pentru toţi pacienţii cu aceeaşi boală“, la un tratament adaptat. „În funcţie de caracteristicile individuale ale fiecărui pacient, de extensia bolii în fiecare caz şi de diverse aspecte moleculare ale tumorii respective“, completează conf. dr. Şerban Negru, medic primar oncologie medicală, preşedintele Asociaţiei Oncohelp.

Supravieţuiri mai mari

În domeniul oncologiei, în ţările occidentale, medicamente personalizate se folosesc de aproximativ 15 ani. Aceste medicamente au schimbat fundamental modul în care se tratează cancerul şi, foarte important, au schimbat fundamental soarta pacienţilor din două puncte de vedere. În primul rând, termenul de supravieţuire. „Avem parte de supravieţuiri mult mai mari prin accesul la aceste medicamente personalizate şi prin faptul că într-o categorie s-au dezvoltat mai multe generaţii de medicamente personalizate“, explică preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.

În al doilea rând, viaţa pacienţilor s-a schimbat prin faptul că, ţintind specific căile de producere a bolilor, medicamentele personalizate expun pacientul unor riscuri mult mai mici, comparativ cu chimioterapia, un exemplu clasic de medicament fără o selecţie prea mare a pacienţilor. „În schimb, medicamentele personalizate se folosesc de ani buni în cancerul pulmonar, în cancerul la sân, în cancerul colorectal, în melanomul malign, mai nou“, anumeră dr. Marius Geantă.

Medicamente personalizate pentru cazuri avansate

Majoritatea medicamentelor personalizate se adresează cazurilor avansate de boală. „În general, avem tratamente specifice pentru stadiul IV de cancer, în unele situaţii şi, în stadiul III. Aşa s-au dezvoltat studiile clinice: pornind de la definirea unei nevoi care este evidentă în cazul unui pacient cu stadiul IV de boală. Singura soluţie era chimioterapia, iar noile terapii au venit în studii clinice comparându-se cu chimioterapia. Deci în stadiul IV, medicamentele personalizate în tipurile de cancer menţionate anterior au făcut diferenţa“.

Ele fac parte din standardul curent de tratament. „În cancerul la sân, de exemplu, administrarea de tratamentului personalizat cu trastuzumab este, să fac o comparaţie, ca administrarea de statine pentru prevenţia infarctului miocardic. Dacă genul acesta de medicamente erau o raritate acum 10-15 ani, în acest moment, ele sunt din ce în ce mai multe, în din ce în ce mai multe secvenţe terapeutice, ceea ce necesită, cumva, o mult mai mare atenţie acordată componentei de diagnostic“, adaugă dr. Marius Geantă.

Cum ştie un pacient că are nevoie de tratament personalizat

Un pacient cu cancer ar trebui să afle de la medicul său dacă are nevoie de tratament personalizat, în urma unei analize complexe şi pe toate palierele, din punct de vedere al diagnosticului bolii lui. „Cu alte cuvinte, el trebuie să ştie că, dincolo de biopsie şi de analiza clasică anatomopatologică, se pot face analize specifice – se numesc analize de imunohistochimie sau teste genetice, în unele situaţii. Aceste analize sunt în măsură să spună dacă el se califică sau nu să primească un medicament de acest tip“, conchide dr. Marius Geantă.

Selecţia este foarte importantă, pentru că pacienţii identificaţi în urma acestor teste că se califică pentru a primi un tratament, în mod clar, răspund mult mai bine şi îşi ating obiectivul în termen de supraviţuire, dar şi calitatea vieţii este mai bună. „Totul pleacă de la modul în care este abordat din punct de vedere al diagnosticului pacientul cu cancer. Aici este cheia. Dacă ne uităm în primul rând sau exclusiv la componenta de tratament, vom constata că nu tot timpul putem să-i identificăm pe toţi pacienţii care ar putea beneficia. Pentru că nu-i testăm de la început cum trebuie“, este de părere dr. Marius Geantă.

Acesta face o comparaţie cu antibiograma. „În mod normal, un antibiotic ar trebui administrat numai după ce se realizează antibiograma. Şi anume cultivarea pe un mediu de cultură, dezvoltarea germenilor şi testarea antibioticului care este, în cea mai mare măsură, eficient. Aşa ar trebui să se întâmple şi în cancer. Să avem determinarea specifică de la nivelul tumorii şi de la nivelul sistemului imunitar şi, în baza acestei informaţii, să alegem tratamentul“.

Monitorizarea, la fel de importantă ca tratamentul

Prescrierea tratamentului se face după o evaluare extensivă a numeroase caracteristici tumorale, investigaţii care necesită, de multe ori, resurse importante şi costuri majore. Se apelează la tehnici de biologie moleculară, genetică, imunohistochimie, prin care se poate prezice, în fiecare caz în parte, răspunsul la medicamentele existente actualmente pe piaţă, detaliază conf. dr. Şerban Negru , preşedintele Asociaţiei Oncohelp. În niciun caz un tratament personalizat nu trebuie administrat în lipsa acestui tip de analiză, conchide dr. Geantă.

Şi nu doar că tratamentul trebuie să fie cel potrivit încă de la început. La fel de importantă este şi monitorizarea, inclusiv prin repetarea profilului iniţial la anumite intervale de timp. „Se ştie că, la nivel molecular, cancerul se schimbă. Şi se schimbă cu atât mai mult sub tratament, aşa încât s-ar putea să constatăm, la un moment dat, că apar alte informaţii la nivel molecular şi genetic care îl califică pe pacient pentru o nouă terapie“, atrage atenţia preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.

Terapii noi pentru cancer în România

Faţă de anul trecut, anul acesta, în România, situaţia accesului la tratamentele inovatoare pentru cancer este ceva mai bună. În cancerul de sân, de exemplu, sunt compensate toate medicamentele, mai puţin unul – pertuzumab. În melanomul malign, sunt aprobate mai multe terapii ţintite – cu vemurafenib, dabrafenib etc., dar şi imunoterapia cu nivolumab. Acesta din urmă este compensat ca tratament de linia a doua şi în cancerul pulmonar şi în cel renal. În cancerul de prostată, pacienţii au acces la două terapii inovatoare: cu aborateronă şi enzalutamidă.

Testele genetice indică riscul de cancer

Testările genetice pot fi făcute atât pentru a afla mutaţia genetică aflată la baza tumorii înainte de iniţierea tratamentului personalizat, dar şi pentru a afla riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer. Unul dintre aceste teste este cel care detectează mutaţiile genelor BRCA1 şi BRCA2, „responsabile“ cu un risc crescut de cancer de sân şi, respectiv, ovarian. În luna mai 2013, actriţa Angelina Jolie şoca lumea prin decizia sa de a face dublă mastectomie (operaţie de îndepărtare a ambilor sâni) şi îndepărtarea chirurgicală a ovarelor, în urma efectuării acestui test care îi confirma mutaţiile celor două gene moştenite de la mamă. Un astfel de test care depistează cele două mutaţii se poate face şi în mai multe laboratoare din România. În plus, în prezent există opţiunea de a achiziţiona pachete cu mai multe gene, implicate în mai multe tipuri de cancer. Un exemplu este testul Cancer Risk, care analizează 30 de gene ale căror mutaţii sunt o indicaţie a dezvoltării maladiilor canceroase. Este vorba, în primul rând, despre cunoscutele BRCA1 şi BRCA2, apoi de gene mai puţin cunoscute, dar cu risc potenţial la fel de crescut, implicate în cancerul de ovare, de uter, de intestine, de stomac, de piele, de pancreas şi de prostată“, a explicat medicul genetician Mariela Militaru, specialistă a Genetic Center. Testul presupune analiza unei probe de salivă, iar dacă rezultatele sunt pozitive, se poate concepe un program de screening şi detecţie precoce, crescând considerabil şansele de supravieţuire.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite