Dr. Dana Jianu, chirurg plastician: „Văd la cabinet multe excese care sluţesc şi denaturează chipul“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dr. Dana Jianu nu are păreri preconcepute despre înfăţişarea oamenilor FOTO: Eduard Enea
Dr. Dana Jianu nu are păreri preconcepute despre înfăţişarea oamenilor FOTO: Eduard Enea

TRANSFORMARE Medicul Dana Jianu, un pionier în domeniul chirurgiei estetice la noi în ţară, recunoaşte dezinvolt că a apelat la tot felul de tehnici de reîntinerire facială şi trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte lipsa de responsabilitate a unor aşa-zişi medici care transformă radical înfăţişarea oamenilor

Dr. Dana Jianu (52 ani) dezvăluie pentru „Weekend Adevărul“ metodele prin care chirurgia estetică redă chipului trăsăturile armonioase din tinereţe şi aduce în discuţie progresele imense înregistrate în ultimii ani în medicina regenerativă susţinută de terapiile cu celule stem, unul dintre pilonii principali pe care se va baza medicina în viitor.

„Weekend Adevărul“: Există perfecţiune? Cum poate fi definit acest termen din perspectiva dumneavoastră de chirurg estetician?

Dr. Dana Jianu: Perfecţiunea nu există. Chirurgia estetică trebuie să păstreze bunul simţ şi să rămână în cadrul chirurgiei plastice ca filosofie.

Chirurgia plastică este o chirurgie reconstructivă, corectoare, care poate crea armonie.


A, ce este armonia? Aici putem discuta. Dar ce este perfecţiunea nu ştim, pentru că este apanajul divin. Noi putem doar să corectăm. Însă altceva vreau să spun. Din cauza exceselor care se fac în medicina estetică, uneori de medici care sunt din alte specializări, care nici nu ar trebui să facă aceste lucruri, apar prejudecăţile.

Pacientul nu trebuie să ceară prea mult, trebuie să mizeze pe natural - dr. Dana Jianu.

La ce vă referiţi, mai exact?

A schimba înfăţişarea oamenilor este o mare responsabilitate şi noi vedem acum în cabinet extrem de multe excese, care sluţesc şi denaturează înfăţişarea umană. Buzele Angelinei Jolie sunt frumoase, e drept, dar ei i se potrivesc. Nu tuturor ne stă bine cu asemenea buze. Şi ajungem astfel să vedem nişte figuri modificate, cu buze foarte mari, ca de alergie, sau cu obraji foarte umflaţi. Şi atunci, unii oameni nici nu mai îndrăznesc să apeleze la chirurgia estetică. Îşi închipuie că vor fi nevoiţi să poarte nişte ventuze sau că se deformează la ochi şi nu mai sunt ei.

Toate aceste eşecuri poartă ştampila frivolităţii şi a exceselor, iar oamenii cred că aceasta este medicina estetică. Această abordare îndepărtează pacienţii care chiar ar avea nevoie de tratamentele aplicate de medicul estetician. Fac un apel la responsabilitatea medicilor şi la vigilenţa pacienţilor de a cere exact ceea ce doresc, dar nu excese, pentru că nu sunt frumoase! Pacientul nu trebuie să ceară prea mult, trebuie să mizeze pe natural şi să aleagă medici specializaţi în medicina estetică.

Cele mai cerute intervenţii estetice

Printre cele mai solicitate intervenţii estetice se numără: operaţiile de reducere, ridicare şi mărire a sânilor, lipoaspiraţia, corecţia facială, revitalizarea feţei, gâtului, mâinilor, rinoplastia, otoplastia (n.r – corecţiile urechilor), abdominoplastia, injecţiile şi tratamentele nonchirurgicale de corecţie a ridurilor.

Dacă nu ai puţină asimetrie, o imperfecţiune, nu eşti om, eşti o clonă, un robot - dr. Dana Jianu.


Mai există acele programe pe calculator care le permit pacienţilor să vadă cum vor arăta după operaţia estetică?

Există în continuare astfel de programe, dar sunt mai mult de marketing. Pacientul nu înseamnă „unu plus unu fac doi“. Nu intră în aparat şi de acolo iese aşa cum îşi doreşte. Şi nici nu poate exista un tipar, pentru că, închipuiţi-vă!, ce-am fi? Practic, nişte aparate fără discernământ ar scoate pe bandă rulantă nişte clone, nişte roboţei cu trăsături perfecte. Dar dacă nu ai puţină asimetrie, imperfecţiune, nu eşti om, eşti robot.

Care este secretul frumuseţii dumneavoastră?

Mulţumesc frumos pentru compliment. Cred că am o moştenire genetică bună de la bunicile mele, nu am o viaţă consumptivă, am de-a face cu pacienţi cu care armonizez şi acest schimb de energii pozitive, onestitatea, optimismul şi încrederea, dar şi faptul că sunt credincioasă, mă fac să dorm bine noaptea. Iar somnul este regenerator, nu degeaba i se spune somn de frumuseţe (râde).

Nu voi ascunde faptul că eu însămi sunt adepta tratamentelor pe care le promovez, în special a celor de reîntinerire. Şi o să vă dau şi o listă: toxină botulinică, acid hialuronic, laser lipoliză, terapia vampirului (n. r – o nouă formă de medicină regenerativă care utilizează propriul sânge, din care  se extrage componenta plasmatică bogată în plachete, concentrată şi reintrodusă la nivelul pielii) şi alte intervenţii pe care le am, dar pe care nu vi le dezvălui pentru a nu-mi influenţa pacienţii.

dana jianu

Virtuţile ţesutului adipos

La jumătatea lunii mai a avut loc prima ediţie a Congresului organizat de Societatea de Medicină şi Chirurgie Regenerativă din România. Ce noutăţi au fost aduse în prim-plan în acest domeniu?

Acest prim congres a fost un real succes, deoarece a deschis noi frontiere în medicina regenerativă. Am avut alături de noi cercetători renumiţi de pe patru continente şi zece ţări, profesionişti de top din ţară şi din străinătate, precum şi numeroşi medici şi specialişti tineri, extrem de interesaţi de acest domeniu. Medicina regenerativă este un domeniu relativ nou, însă cu un imens potenţial.

Ce înseamnă mai exact medicina regenerativă, cum se realizează şi care sunt beneficiile pentru pacient?

Medicina regenerativă este pasiunea mea mai nouă, dar care se bazează pe o experienţă trecută. În primii ani când făceam lipoaspiraţie sau liposculptură, când extrăgeam grăsimea dintr-un loc şi o transplantam în altul, nu ştiam că fac chirurgie regenerativă. Atunci credeam că ţesutul adipos este doar un material de umplutură, foarte bun, dar care nu are proprietăţi regenerative.


Ulterior, am aflat că acesta conţine celule stem şi foarte multe celule regenerative, deci are virtuţi mult mai mari decât cele de a compensa o lipsă de volum.

Ţesutul adipos regenerează sănătatea ţesuturilor şi este chiar pasibil de a dezvolta, prin culturi de celule, ţesuturi şi organe noi, deci de a vindeca multe boli.

Cum ar fi?

Perspectivele sunt atât de mari în medicina regenerativă, încât Departamentul de Sănătate din SUA consideră că în următorii cinci ani, prin medicina regenerativă, se vor rezolva cel puţin un sfert din problemele nerezolvate ale medicinei.

În chirurgia generală sunt aplicaţii incredibile, deja se realizează organe – trahee, plămâni, vezică urinară, artere – cu celulele proprii ale pacientului şi, în curând, vom avea şi ficat, pancreas sau rinichi, ceea ce va rezolva problema listei de aşteptare pentru transplant.

În ortopedie se foloseşte deja terapia cu celule stem recoltate din ţesutul adipos propriu pentru refacerea cartilajului în gonartroză (n.r. – artroză la nivelul genunchilor) şi coxartroză (n.r. – artroză la nivelul şoldurilor), ceea ce va diminua semnificativ numărul de proteze de genunchi, respectiv de şold.

Reconstrucţia sânilor

Dar în ce priveşte beneficiile aduse pe plan estetic?

Celulele stem din ţesut adipos îşi găsesc utilitatea în reconstrucţia mamară postmastectomie sau posttumerectomie (n.r. – după extirparea unui sân sau a unei tumori), în corecţia facială după slăbiri masive, pentru redarea înfăţişării tonice şi optimiste. Pacientul care a slăbit foarte mult arată trist, furios, deprimat şi bolnav. De asemenea, celulele stem din ţesut adipos sunt folosite în corecţiile abdomenului lăsat, flasc, cu riduri, cicatrici, în îmbunătăţirea aspectului pielii după dermatita postradioterapie, boala Dupuytren (n.r. – îngroşarea anormală a ţesutului subcutanat de la nivelul palmelor), în sclerodermie.

dana jianu

Care este rata de eficienţă a acestor celule stem?

Nu este o relaţie matematică. Nu se poate spune cu precizie care este rata de eficienţă, dar ştim că au posibilitatea să recreeze zone afectate. Trebuie să precizez că transplantarea celulelor stem din ţesut adipos este mult mai eficientă dacă este însoţită de alte terapii regenerative, cum sunt PRP şi cele cu laser. Ce trebuie reţinut însă este faptul că celulele stem nu sunt medicamente, ele sunt un mijloc care ne poate ajuta în anumite condiţii şi indicaţii să îmbunătăţim viaţa pacientului.

Faceţi astfel de intervenţii la clinica dumneavoastră?

Le fac de ceva timp şi la clinică. Avem, cred, peste 15 cazuri de reconstrucţie mamară postmastectomie sau corecţie la sân, realizate prin tehnica de transplantare de ţesut adipos sau terapie combinată, atât cu silicon, cât şi cu ţesut adipos, cum a fost cazul unei paciente foarte slabe.

Lipoaspiraţia nu este un tratament pentru obezi - dr. Dana Jianu.
lipoaspiratie

A fost o mare modă în trecut lipoaspiraţia ca metodă de slăbire. Mai este această procedură solicitată în cabinetul de chirurgie estetică?

La începutul anilor 2000 a existat, într-adevăr, o creştere uimitoare a solicitărilor de lipoaspiraţie, inclusiv din partea persoanelor obeze, pentru că nu era bine dezvoltată chirurgia bariatrică, iar nutriţioniştii nu erau atât de mulţi şi nu aveau măiestria de astăzi. Lipoaspiraţia este recomandată în special persoanelor normoponderale, care au nişte excese de grăsime condiţionate genetic, deci care nu ţin de aportul alimentar şi de care nu se poate scăpa prin dietă sau prin sport.

Apoi, există categoria persoanelor supraponderale, care se suie în „trenul“ lipoaspiraţiei, care este un tren mai rapid de a ajunge la destinaţia dorită, adică o siluetă mai armonioasă. Dar, în niciun caz, lipoaspiraţia nu este un tratament pentru obezi. Pentru această categorie, chirurgia bariatrică, regimul alimentar şi exerciţiile fizice sunt cele mai bune soluţii.

Operaţii tabu

Dr. Dana Jianu precizează că nu intervenţiile sunt tabu, ci mai degrabă discuţiile. Se practică destul de frecvent corecţia genitală la femei, injectarea labiilor mari, micşorarea labiilor mici, himenoplastiile, micşorările de vagin. Reconstrucţia de penis şi schimbarea de sex sunt intervenţii pe care medicul nu le face în cadrul clinicii.

Veneam cu implanturi şi diverse seruri în valiză, aduse din străinătate, pentru că în România nu se găsea aşa ceva - dr. Dana Jianu.

De ce chirurgie estetică, de unde această pasiune?

Cred că a fost o chemare, o oportunitate şi o şansă în acelaşi timp. De ce? Pentru că mi-am dorit dintotdeauna să fac chirurgie estetică. Nu ştiu de unde a venit ideea, poate de la părinţii mei, care au fost şi ei medici. Ei mi-au spus că este o chirurgie feminină şi, cum mie îmi plăcea frumosul şi tot ceea ce ţine de esteticul fiinţei umane, cred că aşa s-a înfiripat acest vis.

Un vis cu multe piedici.

Aşa este. Visul acesta s-a îndepărtat de mine pe parcursul facultăţii de medicină, pentru că pe vremea lui Ceuşescu nu aveam această materie în pregătirea de la facultate, chirurgia plastică nu exista. Visul s-a îndepărtat şi mai mult când a trebuit să plecăm la ţară. Chiar dacă am fost o studentă eminentă, toţi studenţii trebuiau să-şi facă stagiatura la ţară, în sate, după ce terminau facultatea. Dar iată că e scris în stele uneori să păşeşti pe o anumită cale a vieţii şi a venit revoluţia, care mi-a dat posibilitatea să dau examentul de secundariat (n.r – rezidenţiat) şi să iau notă foarte mare, atât cât să-mi permit să aleg orice specialitate îmi doream. Şi am ales chirurgia plastică.

Un pionier în chirurgia estetică

Povestiţi-ne mai multe despre perioada petrecută în Germania. Acolo, practic, v-aţi format ca medic estetician.

În România post-comunistă, chirurgia estetică nu era deloc dezvoltată. În ‘93 am plecat în Germania, la o clinică din Hamburg, unde un doctor german excepţional, de naţionalitate română – Valeriu Popescu – m-a învăţat 85% din ceea ce ştiu eu astăzi în domeniul chirurgiei estetice şi m-a pus în legătură cu companiile care produceau materiale şi echipamente specifice acestei specializări. Sub îndrumarea unor mari personalităţi din lumea chirurgilor plasticieni şi esteticieni, cum sunt Giovanni Botti, Steven Hoefflin sau Yves-Gerard Illouz, am învăţat o mulţime de tehnici noi.

Tehnici pe care le-aţi pus în aplicare în premieră în România...

Am făcut pionierat în acest domeniu pentru că în România nu se cunoştea nimic despre implanturile mamare sau despre lipoaspiraţie, proceduri care necesită atât talent, cât şi pregătire, instrumente şi materiale speciale. Am realizat primul implant mamar din România în ‘94, împreună cu marele profesor chirug plastician Florin Isac, primele injecţii cu toxină botulinică în ’99, dar veneam cu implanturi şi diverse seruri în valiză, aduse din străinătate, pentru că în România nu se găsea aşa ceva. Spitalele de stat nu au nici acum astfel de materiale, ele nu au nici măcar pansamente, darămite aşa ceva. Am făcut-o pe cheltuiala mea pentru că doream să urmez acest vis, de a face chirurgie estetică de calitate.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite