Legea Salarizării Unitare provoacă primele disensiuni interprofesionale în sănătate

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Laborator

Banul, un cuvânt care produce diferite rezonanţe în mintea fiecărui individ, de la cele profunde sau primitive, identificate cu supravieţuirea, la cele care trădează o „calitate“ lăuntrică a fiinţei umane, dorinţa de înavuţire.

Banii sunt cei care reuşesc să dezvolte energiile necesare depăşirii barierelor normale de colaborare interumană şi cei care-i transformă subit pe prietenii vechi în adversari. Observăm acest fenomen în viaţa de zi cu zi, între colegii apropiaţi sau între grupurile mari de indivizi.

Teoria Auto-Determinării, o teorie a motivării, nu poziţionează pe primele locuri în elementele care motivează forţa de muncă, nici banii, nici prestigiul şi nici gradul profesional, ci alte elemente care au o corelaţie puternică cu motivaţia pozitivă de a muncii, cum ar fi autonomia la locul de muncă, relaţiile interpersonale şi competiţia

Situaţiile reale nu se încadrează, din păcate, în limitele acestei teorii şi capătă un grad de complexitate mare atunci când cerinţele minimale şi justificate legate de salarizarea anumitor categorii profesionale se vor a fi limitate de alte categorii profesionale din aceeaşi sferă de activitate. Intervine un alt factor în ecuaţie, tot unul uman, unul etologic, de stabilire a grupului alpha în ce priveşte salarizarea, a grupului care este în fruntea ierarhiei salarizării în cadrul laboratoarelor medicale şi care exercită acţiuni de limitare a celuilalt grup.

Ce te izbeşte aici este dorinţa grupului profesional aflat în topul ierarhiei salarizării de a limita cerinţele de salarizare minime ale celuilalt grup profesional, chiar dacă cel din urmă nu doreşte să răstoarne piramida existentă de ierarhizare a salarizării.

Iniţial, îmi propusesem să las anonime aceste categorii profesionale, să nu le numesc, deoarece nu doream să intensific, prin acest articol, un conflict care a fost declanşat la nivel mental odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a Salarizării Unitare.

Situaţia a escaladat în momentul în care Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România (OBBCSSR) a negociat cu CNAS punctaje egale pentru biologii, biochimişti şi chimiştii din sistemul sanitar cu cele ale medicilor de laborator. S-au obţinut în realitate punctaje „de moral“ care  nu vor aduce bani pentru biologii, biochimiştii şi chimiştii din sistemul sanitar, ci doar pentru prestatorii de servicii,  pentru patronii laboratoarelor şi asta dacă aceştia vor primi bani suplimentari de la CNAS. Punctajele vor creşte pentru toate laboratoarele, iar acestea, cel mai probabil, îşi vor împarţi aceeaşi suma de bani. 

Ca răspuns la aceste punctaje egale, medicii de laborator au iniţiat o Petiţie, în care, din nefericire, dialogul a încetat, s-a ajuns la acuzaţii nefondate în ce priveşte statutul profesional, studiile şi capabilităţile unora sau altora. S-a mers până acolo, încât, într-o anumită formă, se putea deduce că  anumite ştiinţe exacte sunt diferite de la o facultate la alta.  O celulă umană, un anticorp monoclonal, o moleculă de ADN, o metodă de laborator de diagnostic sau o moleculă de peptidă au aceeaşi structura sau principii şi nu se modifică în funcţie de facultatea absolvită.

Ca reacţie la petiţia celor 300 de medici de laborator, a fost lansată şi o Petiţie online a biologilor, biochimiştilor şi chimiştilor din sistemul sanitar, care are aproape 700 de semnatari. O petiţie echilibrată, cu trimiteri la etica profesională şi la colaborarea interdisciplinară, dar care reliefează şi un adevăr greu de contestat, acela că munca grea în laboratoarele clinice este dusă de biologi, biochimişti şi chimişti.

Cum se poate opri acest „conflict“? În primul rând, trebuie să intervină Ministerul Sănătăţii care să invite la dialog. În al doilea rând, orgoliile nemăsurate ale unora ar trebui să lase loc şi realităţii de la nivel european în ce priveşte profesioniştii din acest domeniu, în care  biologii, biochimişti şi chimiştii din sistemul sanitar sunt recunoscuţi ca specialişti medicali de laborator, iar profesiile se practică la un nivel comparabil în toate ţările din Europa, deoarece au specializări conform curriculumului pentru medicină de laborator (EC4 European Syllabus).

Ministerul Sănătăţii, aşa cum am scris în numeroase articole, trebuie să facă dreptate în ce priveşte salariile biologilor şi chimiştilor din sistemul sanitar care sunt acum sub cele ale asistenţilor cu postliceală şi la o distanţă nejustificat de mare faţă de medicii de laborator. Ministerul Sănătăţii trebuie să restabilească ierarhia de salarizare existentă înaintea Legii Salarizării Unitare.

Petiţa biologilor, biochimiştilor şi chimiştilor din sistemul sanitar
Petiţia celor 300 de medici de laborator

Text publicat şi pe contributors.ro

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite