Trucuri să ne ferim de poluare. Aflaţi-le de la specialişti, la Adevărul Live

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aproximativ 28.000 de români mor prematur, în fiecare an, din cauze asociate aerului poluat, conform estimărilor Agenţiei Europene de Mediu, iar aerul din interior poate fi chiar de câteva ori mai contaminat decât cel de afară. Aflaţi cum poate fiecare dintre noi să lupte cu poluarea şi cu efectele ei asupra sănătăţii de la prof. dr. Florin Mihălţan, medic pneumolog, şi de la dr. Poliana Leru, alergolog.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul live

Bronşitele acute şi cronice, crizele de astm, bolile cardiovasculare, alergiile la polen, cancerul pulmonar şi infecţiile respiratorii sunt posibile consecinţe ale aerului poluat, atrag atenţia specialiştii. Iar capitala României este unul dintre cele mai poluate oraşe europene          , iar în Iaşi şi în Braşov, nivelul particulelor PM10 din aer depăşesc nivelul maxim acceptat de legislaţie.

Problema este că nici dacă ne petrecem mai mult timp în interior nu suntem feriţi de efectele poluării, de multe ori aerul din interior fiind chiar mai contaminat decât cel exterior. Există, totuşi, câteva soluţii pentru a reduce nivelul poluării din interior şi de a limita exputerea la poluarea de afară.

Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC), împreună cu Societatea Română de Pneumologie (SRP) lansează o campanie de conştientizare a calităţii aerului pe care îl respirăm şi a efectelor pe care le are aerul poluat asupra sănătăţii românilor. Campania se desfăşoară în perioada 16 aprilie-6 mai şi marchează Săptămâna Mondială a Alergiei (22-28 aprilie), dar şi Ziua Mondială a Astmului (1 mai).

Despre campanie, dar şi despre efectele poluării asupra sănătăţii şi despre cele mai eficiente soluţii antipoluare vorbim cu prof. dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din Bucureşti, şi cu dr. Poliana Leru, vicepreşedinte al Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică.

Principalele idei aduse în discuţie:

Chiar trăim într-un mediu atât de poluat pe cât vedem la televizor?

Poluarea este un factor aparent invizibil, dar care sapă profund, ritmic, şi pe care organismul uman îl simte. Există poluarea industrială, pe care o suportăm din momentul în care părăsim casa şi mergem spre locul de muncă sau dacă ne petrecem mult timp afară, avem această expunere şi poluarea de la domiciliu.

Bucureştiul este foarte poluat, mai ales zonele industriale şi marile intersecţii

Vorbim despre maşini, despre industrie, dar şi despre construcţii

Poluanţii sunt, la început de tip gazos şi de tip pulbere. Pulberile sunt, în general, emise în parcurile industriale sau de construcţiile care se fac. Dar, pe de altă parte, gazele care se emană, şi aici sunt şi particule suspendate, sunt şi ele extrem de nocive şi sunt ancorate la sezonul respectiv. De exemplu, un alt element binecunoscut care influenţează poluarea este alternanţa de temperatură, curentul de aer care se realizează în timpul furtunilor - şi ştim că aceste alternanţe de temperatură aduc astfel de furtuni – dacă este un plafon coborât al norilor şi bineinţeles umezeala – pot fi tot atâtea elemenete care influenţează această poluare.

Ce se va întâmpla în timpul campaniei?

Ne-am dori ca populaţia să conştientizeze mai mult importanţa calităţii aerului. Am observat că oamenii sunt mult mai puţin preocupaţi de calitatea aerului pe care îl respiră decât de calitatea mâncării. Calitatea aerului este esenţială pentru sănătate.

Din perspectiva alergologului, în poluare noi vedem a doua componentă, respectiv factorii non-chimici. Biologici. Acest lucru este mult mai puţin cunoscut şi discutat. În exterior există o mulţime de factori agresivi pentru sănătate, care sunt capabili să determine alergii şi acestea sunt particule biologice. Resectiv sunt mucegaiuri, spori, şi polen. Polenul plantelor alergizante care există în aer cel puţin jumătate de an şi probabil că pe măsură ce clima se încălzeşte şi se modifică temperatura şi sezonalitatea, atunci această perioadă a prezenţei polenului în aer va fi din ce în ce mai mare.

Există posibilitatea să ne luăm dispozitive care să ne arate poluarea în care trăim?

Exista o iniţiativă şi erau nişte receptori care erau instalaţi – unul cred că mai există la Piaţa Universităţii – dar au funcţionat tranzitoriu, nu au fost întreţinuţi, însă aveau nişte calităţi importante pentru că, în special vara, la temperaturi extreme aceşti factori poluanţi ating nişte limite importante de semnlat pentru populaţie, ne atenţionau că au fost depăşite anumite nivele de alarmă. De ce era important? Pentru că - şi acest lucru funcţionează de ani de zile în alte ţări – în timpul jurnalelor date matinal se avertizează populaţia – în special cei care suferă de maladii cardiovasculare şi respiratorii şi chiar cu alergii să nu iasă din casă pentru că vine un val poluant care poate exacerba boala.

Care sunt principalele afecţiuni care sunt puse pe seama poluării, dacă există vreuo relaţie cauză-efect dovedită ştiinţific şi care sunt cele care pot fi agravate?

Din punct de vedere al factorului cauzal , după tabagism, BPOC este cel mai bine relaţionată şi indusă de factorul poluant. De aceea, Societatea Română de Pneumologie a focusat această poluare ca al doilea factor ca importanţă după tabagism.

Există apoi agravări ale unor boli respiratorii care sunt importante şi sunt realizate tot de factori poluanţi. Şi aici figurează astmul bronşic, apoi un calup de boli care ţine de bronşectazii, cardiologii au sesizat în ultimul timp o miză importantă pentru prognosticul bolilor de inimă. Să nu uităm cancerul pulmonar este şi el adesea tributar poluării, pentru că este un factor suplimentar care împiedică de multe ori o eficacitate a terapiei şi poate să scurteze durata de supravieţuire.

În ţările occidentale există o reţea de aerobiologie care constă în mai multe staţii cu colectoare de polen. Care au capacitatea de a măsura şi particule biologice din aer. Acestea sunt extrem de importante pentru localitatea respectivă. Şi măsoară concentraţia de polen şi de mucegaiuri din exterior, dar se pot măsura şi în interior.

Din păcate, în România, nu avem o reţea de staţii.

Aţi precizat că, dacă trăim într-un mediu plin de factori alergici ne putem sensibiliza. N-am fost alergic 30 de ani, dar devin la 31 pentru trăiesc într-un mediu alergic.

Este posibil. Aici sunt două aspecte: alergiile au un determinism genetic. Deci, există o predispoziţie e care o numim atopie a unor persoane de a face mai repede mai devreme şi mai multe forme de alergii. Interesant este că în ultimii ani au apărut alergii la persane care nu aveau teren atopic. Ambrozia este un exemplu.

Putem să punem clar pe seama factorilor de mediu o creşetere a numărului de cazuri de alergii.

Desigur. Există şi complexitatea factorilor agresivi. Deci, alergiile sunt agravate de poluare şi poluarea, şi bolile determinate de poluare cum este BPOC poate fi agravată de alergii. Pentru că şi un pacient cu BPOC poate să facă alergii, rinită sezonieră. Şi 6 luni să sufere şi atunci toată boala lui suferă. Deci există o interrelaţie între aceşti factori agresivi şi este o explicaţie a creşterii bolilor respiratorii cronice.

Cam câţi bolnavi de astm şi de BPOC avem în România?

La BPOC avem anchetă naţională şi ştim că 1 din 10 români are fie bronşită cronică, fie emfizem.

La astm există estimări pe studii mai mici: între 4 şi 6 % din populaţie. Depinde de grupa de vârstă. Astmul este bine exprimat la vârste mici.

Ceea ce este cert este că astmul este o boală tributară poluării. Industrializarea, viaţa modernă în care noi suntem autopoluanţi a crescut numărul de astmatici. E una din explicaţii, pe lângă faptul că suntem din ce în ce mai pregătiţi să-i luăm în evidenţă.

 „Poluarea e mai nocivă decât fumatul“. Cum răspundeţi unui asemenea comentariu

Este o susţinere care vine în mare parte din partea industriei tutunului pentru a muta acest interes în cu totul altă zonă. Dar e o deturnare de mesaj. Poluarea a intrat în vizorul experţilor mult mai târziu decât tabagismul. Răspunsul este clar: un exemplu îl găsim la Milano, într-un studiui în care alături este o autostradă extrem de importantă , iar lângă Scala este o zonă pietonală cu foarte multe restaurante. Şi apropo de monitorizări, s-a monitorizat partea de autostradă cu emanaţiile de la maşini şi partea pietonală cu ce reiese din fumatul activ/pasiv din zona respectivă. S-a constatat că, pe parcursul serii, nivelul de poluare generate de fumat depăşeau pe cele de la autostradă.

Cam cât timp trebuie să trăim într-un mediu poluat ca să avem efecte asupra sănătăţii?

Există efecte acute-  când intri într-o casă nou mobilată în care s-au folosit o serie de elemente noi de construcţie care pot da simptomatologii acute. Expunerea acută duce la criză de astm sau bronhospasm, BPOC.

Există însă expuneri greu de evidenţiat. O casă se construieşte pe un teren - există radiaţii de radon, al căror efect nu-l realizăm decât în ani, sursa de încălzire, tot ce folosim pentru lustruirea mobilierului pentru curăţirea hainelor, pentru lipit, pentru înlăturrea unor agenţi care ţin chiar de praful din casă.

Fumatul agravează şi alergiile.

Aerul din interior, de la locuinţă sau de la locul de muncă este plin de substanţe poluante şi este plin şi de alergeni. Praful de casă este un amestec  de alergeni. El este plin de acarieni. Acarienii din praful de casă dacă are şi umezeazlă şi alţi factori favorizanţi, atunci poţi dezvolta alergii. Poţi să fii sensibilizat progresiv, de la un an la altul.

Gândacii – există o specie cunoscută gândacii de bucătărie care şi ei în condiţii de umezeală şi curăţenie deficitară pot contribui la creşterea riscului de alergii respiratorii, inclusiv de astm.

Animalele de companie – pisici, câini, rozătoare, cai. Aceste lucruri trebuie investigate şi dovedite. Nu recomandăm unei familii să îndepărteze un animal de companie decât dacă dovedim că acel animal a crescut riscul de apariţie sau agravare a simptomelor respiratorii de tip alergic în casă.

Cum putem limita nivelul poluării din interior?

Sunt mulţi factori care pot influenţa. În primul rând, tipul de construcţie. Se ştie, e descris în literatură că o cameră îngustă, strâmtă are o expunere mai mare decât o cameră spaţioasă. Arhitecţii ştiu asta.

În al doilea rând, factorii poluanţi au o zonă în care ei devin mai puţin poluanţi. Şi asta ţine de umidificarea din camera respectivă.

Purificatorul de aer este o soluţie.

Sursa de încălzire.

Plantele de apartament, aerisirea, ventilaţia, soluţiile chimice bine stocate sau chiar îndepărtate.

Aerul condiţionat. Filtrele trebuie curăţate cu regularitate.

Mucegaiul trebuie înlăturat.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite