Vârf de decese din cauze cardiace în luna ianuarie. Care sunt explicaţiile specialiştilor

Decesele care survin în întreaga lume din cauze cardiovasculare înregistrează un vârf în luna ianuarie. Până acum, oamenii de ştiinţă puneau acest lucru pe seama frigului, însă acum noi dovezi încep să facă lumină.

Legătura cu frigul s-a dovedit a fi un punct de pornire fals, scrie The Conversation., citat de agerpres.ro. Cercetătorii de la Universitatea din California de Sud au analizat decese cauzate de infarctul miocardic între anii 1985 şi 1996 în Los Angeles, unde iarna este blândă şi temperaturile minime zilnice sunt relative constante tot anul. Ei au descoperit o variaţie sezonieră a atacurilor de cord, cu o treime mai multe decese survenite în luna ianuarie.

Totodată, cercetătorii s-au uitat şi în certificatele de deces a 1,7 milioane de americani morţi între anii 2005 şi 2008 în şapte regiuni din SUA, ale căror temperaturi medii au variat de la ridicate la scăzute. Din nou au găsit un model similar de mortalitate cardiacă, inclusiv atacuri de cord, în aceste locuri diferite, cu un vârf înregistrat în luna ianuarie.

Aceste rezultate sunt similare cu  alte studii realizate pe tot globul, care au scos în evidenţă o frecvenţă a deceselor cauzate de boli cardiovasculare în luna ianuarie.

Care sunt prin urmare cauzele:

Gripa

Un factor declanşator important pentru atacurile de cord este infecţia. Numărul infecţiilor este mai mare iarna şi există o legătură cunoscută între virusul gripei şi bolile cardiovasculare. Virusul gripei afectează vasele de sânge prin inflamare şi formare de cheaguri. Acestea pot provoca depuneri de grăsime pe peretele arterial.Desprinderea acestora duce la blocarea arterelor coronare, cauza principală a atacurilor de cord.

Vaccinul antigripal este asociat cu reducerea spitalizărilor şi deceselor din cauza infarctului miocardic şi a accidentului vascular cerebral. Un studiu clinic pe o perioadă de cinci ani, în valoare de 21 de milioane de dolari, a început în acest an pentru a testa efectul unui vaccin gripal cu doze mari (de patru ori mai mare decât doza normală) pentru a combate decesele cardiace.

Alţi factori de risc, de asemenea, sezonieri includ colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială şi un nivel scăzut de vitamina D. Deficitul de vitamina D este asociat cu creşterea incidenţei şi a riscului de infarct miocardic. Toate acestea, combinate cu gripă şi poluare reprezintă reţeta pentru dezastru.

Pericolul dimineţilor de ianuarie

Se pare că aceşti factori de risc destul de răspândiţi nu au doar variaţii sezoniere, ci şi unele zilnice. Cercetările arată că nivelurile de risc sunt mai ridicate dimineaţa şi mai scăzute seara, constatările indicând o incidenţă mai mare a atacurilor de cord între orele 06:00 şi 12:00.

Aproape fiecare celulă din corpul nostru are un grup de gene care interacţionează, întregul grup acţionând ca un ceas. Acest „ceas circadian“ ajută la reglarea proceselor biologice, inclusiv a celor de coagulare şi inflamare. El se asigură că organismul nostru urmează un ritm de 24 de ore pe zi şi se adaptează la schimbările din mediul nostru. Perturbarea acestor mecanisme de sincronizare interne poate duce la tulburări cardiace. Într-adevăr, un studiu a arătat că lunea, după ce ceasurile sunt mutate cu o oră înainte (trecerea la ora de vară), există o creştere de 24% a numărului de atacuri de cord comparativ cu alte luni ale anului.

Şi lipsa de somn poate creşte riscul de accidente vasculare cerebrale şi atacuri de cord. Dezechilibrarea ritmului circadian şi de somn în zilele de după un atac de cord poate împiedica, de asemenea, recuperarea.

Prin urmare, ce legătură au ritmurile biologice de zi cu zi cu decesele cardiovasculare în timpul iernii? Cercetători de la JDRF/Wellcome Trust Diabetes and Inflammation Laboratory au examinat probe de sânge şi ţesut de grăsime de la 16.000 de persoane din Marea Britanie, SUA, Islanda, Australia şi Gambia. Ei au descoperit că activitatea a aproape un sfert din toate genele noastre este diferită în funcţie de perioada anului, unele fiind mai active în timpul iernii decât vara. Studiul a relevat faptul că numeroase gene implicate în reglementarea sistemului nostru imunitar sunt sezoniere.

Cu alte cuvinte, ele produc proteine la rate diferite, în funcţie de anotimp. Una dintre aceste gene este ARNTL, o importantă genă de tip ceas circadian care suprimă inflamaţia. S-a dovedit că ARNTL este cel mai puţin activă în luna ianuarie, ceea ce poate contribui la niveluri mai ridicate de inflamaţie.

Ceea ce arată toate aceste cercetări că este ianuarie prezintă un „cronorisc“ — în care mai mulţi factori de risc, când apar în aceeaşi perioadă de timp, pot fi letali. În cazul deceselor coronariene, acest „cronorisc“ este ianuarie.

Poluarea aerului

Cercetătorii au luat în considerare şi poluarea aerului şi aici ei par să fi ajuns pe teren mai ferm. Există un ritm sezonier pentru poluarea atmosferică. Nivelurile de dioxid de azot - un poluant cheie care provoacă decese premature în Marea Britanie - sunt cele mai înalte în luna ianuarie în oraşele mari. Oxford Street din Londra este considerată strada cu cel mai ridicat nivel de poluare cu dioxid de azot din întreaga lume. De fapt, Londra este atât de poluată încât, în trei ani consecutivi - 2015, 2016 şi 2017 - în primele cinci - şapte zile în oraş a fost depăşită limita legală privind poluarea aerului pentru tot anul respectiv.

Chiar şi expunerea pe termen scurt la poluanţi, proveniţi de la vaporii de motorină şi benzină, este asociată cu creşterea incidenţei deceselor cauzate de atacuri de cord şi de accidente vasculare cerebrale. Poluanţii intră în fluxul sanguin, prin plămâni, unde iniţiază un răspuns inflamator. Acest lucru poate duce la formarea de cheaguri de sânge în artere -  un factor de risc pentru infarct miocardic şi accident vascular cerebral.

Deci, în plus faţă de a adăuga o haină mai groasă în această lună, trebuie să ne asigurăm că dormim suficient, creştem aportul de vitamina D şi stăm departe de trafic şi de străzi aglomerate.