Varicele devin mai proeminente vara. Semne care anunţă apariţia acestora

CIRCULAŢIE Venele varicoase sunt o problemă de sănătate des întâlnită în România. Studiile de specialitate arată 80% din populaţia adultă suferă de insuficienţă venoasă  cronică. Boala varicoasă este de 3-4 ori mai frecventă în rândul femeilor, cauzele ei fiind multiple: de la statul prelungit în picioare, până la predispoziţia genetică şi sarcină.

Insuficienţa venoasă cronică este prezentă la 80% din populaţia adultă a României, arată un studiu efectuat recent. Afecţiunea apare destul de frecvent şi la tineri, fiind, în general, subdiagnosticată. La persoanele de sex feminin, boala are o incidenţă de 3-4 ori mai mare, comparativ cu persoanele de sex masculin şi, în general, apare după vârsta de 30 de ani.

  „Este necesar să facem diferenţa între varicele sau vene varicoase, vene reticulate şi telangiectazii“, precizează conf. dr. Zoltan Galajda, medic primar chirurgie cardiovasculară în cadrul Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica.

Astfel, venele varicoase sunt vene largi, proeminente, palpabile şi vizibile la suprafaţa pielii, pe coapse şi pe gambe, în timp ce telangiectaziile şi venele reticulare sunt vene foarte subţiri. Telangiectaziile sunt mai subţiri, până la 1 milimetru, iar cele reticulare până la 3 milimetri, sunt uşor vizibile, nu se pot palpa şi sunt localizate în special în straturile superficiale ale pielii, mai spune conf. dr. Zoltan Galajda.

Varicele fac parte din punct de vedere funcţional din clasa insuficienţei venoase cronice şi sunt foarte frecvente la specia umană din cauza poziţiei bipede care determină creşterea presiunii hidrostatice la nivelul membrelor inferioare, explică, la rândul său, dr. Claudiu Chivu, medic primar chirurgie cardiovasculară. „Dacă am trăi în spaţiul cosmic, în impoderabilitate varicele hidrostatice nu ar exista“, adaugă acesta.

Semne care anunţă apariţia varicelor

Apariţia varicelor este condiţionată de factori de mediu, dar şi de factori genetici. Astfel, la persoanele la care părinţii suferă de boala varicoasă incidenţa acesteia este de 3-4 ori mai mare. „Moştenirea unui colagen mai lax, mai puţin elastic, determină apariţia, în timp, a varicelor hidrostatice, şi, în cea mai mare parte a cazurilor, cel puţin unul dintre părinţi sau bunici au sau au avut varice“, explică dr. Claudiu Chivu.

De asemenea, există o predispozitie legată de cromozomul  X  - cel care determină sexul feminin - precum şi de perioada de sarcină - perioada în care creşte presiunea intraabdominală şi, implicit, apar condiţiile presionale favorabile bolii varicoase, adaugă  conf. dr. Zoltan Galajda, medic primar chirurgie cardiovasculară.

Peste predispoziţia genetică se suprapune predispoziţia determinată de ortostatismul prelungit, adică de statul în picioare. „Există anumite meserii care presupun o poziţie statică în picioare: confecţioner, strungar, chirurg. Mai devreme sau mai târziu, aceste persoane pot dezvolta insuficienţă venoasă cronică sau varice hidrostatice“, avertizează dr. Claudiu Chivu.

Lipsa de mişcare, sedentarismul, greutatea peste limita normală şi constipaţia cronică sunt alte cauze din pricina cărora poate apărea boala varicoasă. La acestea se adaugă sarcinile repetate, riscul crescând odată cu numărul de sarcini duse la termen.

„Disconfortul la nivelul gambelor, senzaţia de greutate, senzaţia de arsură, de picioare umflate, venele dureroase şi inestetice sunt primele semne care  anunţă adesea apariţia varicelor la nivelul picioarelor. Acesta este momentul în care este bine ca pacienţii să ceară un consult de specialitate şi să urmeze toţi paşii indicaţi de medicul specialist, astfel încât să primească diagnosticul corect”, adaugă specialistul Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica.

Persoanele care stau în căldură sunt mai predispuse la a dezvolta varice. „Pe perioada verii, venele au tendinţa la dilatare, devin mai laxe. Ca urmare, şi simptomele insuficienţei venoase devin mai pregnante: dureri musculare, senzaţie de tensiune în gambe, picioare grele, contracturii musculare - aşanumiţii cârcei, umflarea picioarelor la început la nivelul gleznei şi apoi progresiv la nivelul gambei. Cu timpul, se dezvoltă varicele, iar pielea poate deveni maronie şi dură. În consecinţă, putem conchide că, în perioada de vară, boala varicoasă avansează, de regulă, iar în cazurile avansate este perioada când apar complicaţiile: tromboflebită superficială şi ulcerul varicos“, mai spune dr. Claudiu Chivu, medic primar chirurgie cardiovasculară.

Ciorapul elastic încetineşte evoluţia bolii

Chiar dacă boala este una evolutivă, câteva norme de conduită pot încetini această evoluţie, mai ales dacă afecţiunea este în fază incipientă. „Cel mai important mijloc pe care îl avem la dispoziţie este ciorapul de contenţie elastică. Acesta nu permite stagnarea sângelui în venele superficiale şi ajută şi în cazul edemelor şi al durerilor date de varice. Personal, recomand purtarea lor doar în cazul unor zile lungi, cu multe ore de stat în picioare, a unor călătorii lungi cu maşina sau avionul“, afirmă dr. Bogdan Vintilă, medic specialist chirurgie vasculară, la Spitalul Monza din Bucureşti.

Potrivit acestuia, cu cât purtăm mai des aceşti ciorapi, cu atât beneficiul este mai mare. „Din păcate, sunt multe persoane care îi tolerează greu şi atunci prefer să le atrag atenţia asupra momentelor cu adevărat importante, când merită să facă un efort. Bineînţeles că unui pacient cu boală avansată şi complicată îi recomand să poarte ciorapul zilnic“.

Alt element important este evitarea ortostatismului prelungit, mai spune dr. Bogdan Vintilă. „Din păcate, foarte mulţi oameni stau mult în picioare prin natura meseriei şi atunci le va fi mai greu să respecte această regulă. Când ortostatismul prelungit nu poate fi evitat, nu uitaţi de ciorapul elastic“, insistă medicul.

Acesta adaugă că există şi o serie de medicamente despre care se afirmă ca întăresc peretele venos şi ameliorează simptomele. „Efectul lor este marginal şi variabil de la un pacient la altul. Nu le recomand în cazul bolii incipiente“, mai spune acesta.

Cum şi când ajută masajul?

Pentru varicele în fază incipientă unii medici recomandă masajul ca metodă care poate îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor prin diminuarea durerilor şi stimularea circulaţiei sângelui,dar numai dacă este făcut corect şi precis. Nu se poate vorbi despre un tratament al varicelor în stadiu avansat prin masaj, însă, în funcţie de gradul de afectare se pot diminua consecinţele negative, mai spune aceştia.

Dacă vorbim despre varice în stadiu incipient, de „picioare grele“, atunci masajul de drenaj limfatic ajută foarte mult atât la prevenirea evoluţiei bolii, cât şi la îmbunătăţirea stării generale a pacientului. „Primul este stadiul de „picioare grele“ care mai devreme sau mai târziu duce la dezvoltarea varicelor, următorul este cel în care apar pe piele acele vase pronunţate şi dureroase şi ultimul stadiu în care vasele de sânge sunt extrem de pronunţate „dantelate“ şi dureroase. Astfel, pentru pacienţii care se încadrează în primele două stadii, masajul limfatic poate să ajute enorm, însă pentru cei care se confruntă de mult cu această afecţiune este nevoie de tratament chirurgical“, explică Mihaela David, masor în cadrul Clinicii de Recuperare Medicală Angiomedica.

„În cazul picioarelor grele, masajul limfatic sau presomasajul se realizează cu mişcări blânde şi corect dirijate, cu acţiune directă asupra ganglionilor limfatici“, mai spune aceasta.

Manevrele utilizate trebuie să fie de intensitate extrem de mică, se repetă de mai multe ori, asociindu-se cu o uşoară tracţiune tangenţială a pielii. Manevrele nu trebuie să provoace ciupirea, durerea sau înroşirea tegumentelor. „Ritmul de execuţie este lent, respectând astfel modalităţile de evacuare a limfei  - peristaltismul limfatic realizat prin contracţia vaselor limfatice. Presiunea este menţinută 2-3 secunde, apoi aceeaşi manevră este repetată de mai multe ori pe loc, înainte de a deplasa mâinile. Aceste presiuni sunt obţinute prin antrenarea ansamblului articular al membrelor superioare ale practicianului şi conferă astfel tehnicii un caracter sedativ” , detaliază Mihaela David.

Circulaţia limfatică o completează pe cea venoasă

„Circulaţia limfatică şi cea venoasă se completează şi se intercondiţionează reciproc. Circulaţia limfatică este de fapt circulaţia de epurare  - de curăţare - a ţesuturilor care transportă produşi de descompunere, microorganisme, celule moarte sau celule anormale - de exemplu, tumorale.  Circulaţia limfatică este lentă, tocmai pentru a da timp de „prelucrare” a acestor „deşeuri” de către celulele de apărare ale organismului care sunt limfocitele şi macrofagele. După ce limfa a fost filtrată în ganglionii limfatici şi prelucrată, se varsă în circulaţia venoasă. Iată deci, cum o circulaţie de întoarcere venoasă deficitară  - cum este şi în boala varicoasă -  influenţează şi circulaţia limfatică. Şi, de aici, putem deduce încă un lucru: grăbirea drenajului limfatic prin masaj are indicaţii precise care trebuie respectate”, a completat conf. dr. Zoltan Galajda.

Pentru rezultate mai bune, în cazul varicelor incipiente, terapia prin masaj poate fi combinată cu şedinţe de kinetoterapie, care au rolul de a stimula în plus circulaţia sângelui şi de a preveni evoluţia afecţiunii. Dacă masajul este bine efectuat, circulaţia limfatică poate fi refăcută în numai 10-12 şedinţe de drenaj. Pentru a obţine rezultate, este important ca procedura să fie realizată de un fizioterapeut sau de un kinetoterapeut, în centre specializate.

Cine are interzis la masaj limfatic

„Dacă masajul nu este efectuat corect, la nivelul adipocitelor se produce o acumulare de grăsime şi de toxine. Prin urmare, masajul incorect executat îşi pune amprenta negativ şi asupra circulaţiei sangvine“, avertizează conf. dr. Zoltan Galajda.

Este foarte important ca drenajul limfatic să fie precedat de o vizită la medic. „Acesta are contraindicaţii pentru o serie de afecţiuni, precum insuficienţa cardiacă, tuberculoza, astmul bronşic, tromboza, tumorile maligne şi eczemele. De asemenea, acest tip de masaj nu este recomandat în cazul unor afecţiuni provocate de agenţi patogeni  - virusuri, bacterii - întrucât există riscul ca aceştia să fie răspândiţi în restul corpului“. Totodată, drenajul limfatic este contraindicat femeilor însărcinate.

La rândul său, dr. Claudiu Chivu, medic primar chirurgie cardiovasculară, spune că masajul şi kinetoterapia fac parte din arsenalul terapeutic împlicat în tratamentul varicelor. „Masajul ascendent, în sensul drenajului venos, evitând traseele venoase este binevenit în special dacă se asociază şi o componentă limfatică. Kinetoterapia favorizează drenajul la nivelul membrelor, tonifică musculatura contribuind la menţinerea activă a pompei musculare, stimulează mişcările diafragmatice de „aspirare“ a sângelui în torace şi, nu în ultimul rând, creşte tonusul general fizic şi psihic cu efecte benefice globale“, conchide dr. Chivu.

Băile în apă sărată drenează circulaţia venoasă

Căldura este responsabilă de un fenomen numit vasodilataţie. Vasele de sânge se dilată mai tare pentru reglarea temperaturii. În cazul venelor varicoase, aceasta poate conduce la o eventuală accentuare atât a venelor vizibile, cât şi a simptomatologiei. În plus, vara este şi mult mai greu de purtat ciorapul elastic, acesta fiind unul din motivele pentru care mulţi chirurgi refuză să opereze varice vara.

„Tocmai datorită intensificării fenomenelor inflamatorii, dar şi riscurilor mai mari legate de vindecarea plăgilor se evită operaţiile de varice în perioadele foarte călduroase“, adaugă dr. Claudiu Chivu.

Potrivit acestuia, intervenţiile chirurgicale au evoluat destul de mult din punct de vedere al confortului intra şi, mai ales, postoperator. „Dacă în urmă cu 10 ani se practicau preponderent proceduri de stripping care presupun smulgerea venelor afectate în rahianestezie sau anestezie generală şi o perioadă de spitalizare obligatorie de 2-3 zile, în momentul actual se practică ligatura etajată în anestezie locală cu externare în aceeaşi zi“.

Procedurile endovenoase, respectiv ablaţia laser, cu radiofrecvenţă, cu abur sau glue se perfecţionează de la an la an şi tind să înlocuiască procedurile chirurgicale clasice cu o condiţie - să fie făcute în faze nu foarte avansate ale bolii, deoarece, ulterior, varicele devin extrem de voluminoase, mai spune dr. Chivu.

Scleroterapia şi laserul pulsat sunt metode complementare în tratamentul varicelor şi se evită utilizarea lor pe perioada verii din pricina căldurii şi a posibilităţii expunerii la soare care nu este recomandată. „În perioada de vară preferăm să administrăm tratament medicamentos, recomandăm evitarea expunerii la căldură. Băile în apă sărată sunt recomandate în tratamentul varicelor, acestea contribuind la drenajul sângelui venos de la nivelul membrelor inferioare“, conchide specialistul.