„Vreau să dansez la nunta strănepoţilor!“ Secretele celor care au câştigat la loteria longevităţii

Persoanele vârstnice pot avea o calitate bună a vieţii, ajutaţi de gene, dar şi de stilul de viaţă

Mulţi dintre noi nu vom apuca vârsta de 90 de ani. Dar sunt nonagenari care nu doar că dansează, dar şi gătesc, conduc maşina şi fac voluntariat în loc să fie ei cei asistaţi. Cercetătorii au încercat să descifreze secretele persoanelor care reuşesc să trăiască mult şi bine. Şi au aflat câte ceva.

Cum speranţa de viaţă tinde să crească la peste 85 de ani în multe ţări civilizate, cercetătorii sunt preocupaţi să descopere ce trebuie făcut pentru a creşte calitatea vieţii persoanelor în vârstă, potrivit site-ului de ştiti medicale webmd.com. Cu alte cuvinte, să trăim nu doar mult, dar şi fără a avea probleme semnificative de sănătate.

„Curând, numărul persoanelor care va atinge vârsta de 90 de ani va fi uriaş. Avem nevoie să ştim foarte repede cum putem ajuta aceste persoane să aibă o bună calitate a vieţii“ a declarat dr. Oscar Lopez, directorul Centrului de cercetare a maladiei Alzheimer de la Universitatea din Pittsburgh.

Unele persoane pur şi simplu au câştigat la loteria naturii şi în virtutea geneticii trăiesc mai mult. Dar experţii susţin că aportul geneticii este de doar 20-30% în cadrul longevităţii, restul fiind atribuit stilului de viaţă.

Aşadar, ce obiceiuri contează mai mult?

Ei bine, ştim deja că dieta şi sportul au un rol în felul în care îmbătrânim şi cât de sănătoşi reuşim să ne menţinem. Cercetători care au studiat comportamentul unor oameni care au atins vârste de 90-100 de ani din Grecia, Italia, SUA sau Japonia au conchis că dieta acestora se compunea mai ales din fasole, cereal integrale şi vegetale; că prin natura lucrurilor erau obligaţi să se meargă mult pe jos au să grădinărească. Totodată, aceştia aveau un scop în viaţă şi aparţineau unor comunităţi care aveau la bază credinţa. În plus, nu săreau peste somnul de după-amiază (sau altă formă de relaxare), nu exagerau cu mâncarea şi nu consumau alimente după asfinţit.Prin urmare: alimentaţie, mişcare, rugăciune şi scop în viaţă.

Creierul, menţinut în formă

Dieta bazată pe vegetale şi exerciţiile fizice ne ţin departe de boli, dar ajută şi sănătatea creierului? Cel mai mare factor de risc în maladia Alzheimer este reprezentat de îmbătrânire. Ei bine, specialiştii în Alzheimer afirmă că exerciţiile fizice menţine neuronii în bună stare. Aceştia recomandă plimbarea alături de alte persoane şi consumul unui pahar de vin în fiecare zi, plus peşte.

Dr. Claudia Kawas, profesor de neurobiologie la Universitatea California şi colegii ei, au atras atenţia că o inimă sănătoasă reprezintă un risc în minus de a dezvolta demenţă. Aceasta recomandă consumul a 2 ceşti de cafea pe zi, lectură neapărat, obiceiul de a lua parte la activităţi care implică efort fizic sau nu şi de a bea un pahar de băutură alcoolică în fiecare zi, ca parte a unui stil de viaţă care să întărească organismul în faţa bolilor neurodegenerative.

Educaţia face cât dieta şi sportul la un loc

Însă, deasupra tuturor acestora, educaţia pare să fie cel mai tare argument care menţine creierul sănătos. Kawas e de părere că educaţia superioară ajută cogniţia ceea ce oferă un atu în plus atunci când ai de-a face cu Alzheimer.

Există însă şi persoane care ajutate de genetică trăiesc mult indiferent de cât şi ce mănâncă. Acestea deşi nu sunt vegetariene, nu se feresc de sare sau carne nu au nicio problemă de sănătate a inimii, nici cancer, diabet sau osteoporoză, în ciuda vârstei înaintate.

Mulţi dintre noi nu au însă acest avantaj genetic care să ne apere de mediul înconjurător, astfel că trebuie să exersăm şi să ne protejăm în faţa provocărilor aduse de acesta, conchid specialiştii. „Faceţi ceea ce mamele voastre vă spuneau să faceţi: sport, folosiţi-vă creierul, limitaţi stresul, odihniţi-vă şi fiţi amabili cu oamenii“.