Arghezi faţă cu tehnologia

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Acum 90 de ani, Tudor Arghezi publica, în „Bilete de papagal”, una dintre cele mai interesante scrieri ale sale. Un text cu parfum urmuzian, ce prevestea piesele absurdului ionescian de mai târziu.

NEGUSTORUL DE OCHELARI

Piesă teatrală în 2 incidente

PERSONAJE:   Clientul, Opticianul, Doamna Ferdy

DECOR: Magazinul de optică „La 3 Ochelari”.

Clientul. - Domnule Optician, am venit să-mi dai o păreche de ochelari.

Opticianul. - Cu marginea de aur sau de metal?

Cl. - Cu cea mai ieftină margine.

Opt. – Atunci vă servesc nişte ochelari fără margini.

Cl. - N-am ce face cu ei: n-am cine să mi-i ducă.

Opt. – N-am vrut să zic nişte ochelari nemărginiţi. Au şi cei fără margine o margine... de aer.

Cl. – Iartă-mă că insist, nu mă interesează, dar vreau să înţeleg.

Opt. -  Să vă dau un exemplu. Orice plic de scrisoare are o margine de aer, o margine care înconjoară marginea lui.

Cl. – Vrei să-mi propui nişte ochelari pătraţi şi cu marginea gromată? Se lipesc de sprâncene.

Opt. -  Ferească Dumnezeu: nici nu am această marfă în magazin. Am dat exemlul cu plicul ca să puteţi pricpepe marginea la ochelarii fără margine.

Cl. – Cum? S-a descoperit o margine nemărginită?

Opt. -  E o chestiune veche, mult prea veche, stimate Domnule. Întâi au fost ochelarii fără margini şi apoi au fost ochelarii cu margini, ochelarii cu sârme şi ochelaii cu arc. De fapt, părintele ochelarilor a fost monoclul.

Cl. – Continuă că mă interesează. Vorbeşti ca un profesor. (Surâsul de satifacţie al Opticianului)

Opt. -  Nu mai am ce spune: s-a isprăvit.

Cl. – (Gânditor) Eşti bun d-ta să-mi spui ce este un ochelar cu arc? Nu pot să îmi închipui. Îl pui şi sare de la ochi?

Opt. -  (Filolog) Este aşa numitul pince-nez.

Cl. – N-am nici o idee. Seamănă cu arcul de la canapea?

Opt. -  (Râzând) Să vi-i arăt.

Cl. – O să mi-i arăţi după ce-mi dai o pereche de ochelari fără margini... Ca să pot să văd ochelarii cu arc.

Opt. -  Luaţi loc, vă rog. Ce număr purtaţi?

Cl. – Numărul 37.

Opt. -  (Râde) Imposibil.

Cl. – (Reflectând) Port şi 42.

Opt. -  Exclus!

Cl. – Oare să mă fi înşelat? (Se gândeşte) Stai să-mi aduc aminte. (Măsoară cu degetul pe marginea tejghelei. Dă din cap :) Nu! (Numără cu mâna în aer, repede). Am şi nr. 172 (Dă din cap). Pardon, ăsta e numărul căsii...

Opt. - Nu m-aţi înţeles. Ce număr de ochelari aveţi?

Cl. - Trebuie să am număr de ochelari?

Opt. - Nu se poate avea ochelari fără număr.

Cl. - Spuneai că sunt mai ieftini fără margini? Dă-mi nişte ochelari fără număr, poate că sunt şi mai ieftini.

Opt. - Oricât ar fi ochelarii de ieftini, trebuie neapărat să aibă număr.

Cl. - Foarte curios... Te rog să-mi explici.

Opt. - Să vă dau un exemplu.

Cli. - Ca să înţeleg, pe rând, caută un exemplu cât mai aproape de plic. De pildă, tot un plic, însă, dacă se poate, negumat.

Opt. - Nu se potriveşte!

Cl. - Trebuie să se potrivească?

Opt. - (Arată cu mâinile) Gulerul e-aşa şi ochelarul e-aşa.

Cl. - Când ţi-am spus adineaori că port nr. 38, mă gândeam la galoşi (Scoate galoşul şi-l pune pe tejghea). Vezi şi dumneata: nu e 38?

Opt. - (Enervat) Când v-am întrebat ce număr purtaţi, ca optician nu mă puteam gândi la galoşi.

Cl. - Şi trebuie să te superi? La urma urmei, şi ochelarii, şi galoşii nu sunt tot ai mei? Şi crezi d-ta, Domnule Optician, că natura nu a prevăzut nicio legătură între numere? Crezi că numărul ochiului nu corespunde deloc cu numărul piciorului?

Am spus că numărul meu de la casă este 172. Ei bine, ştii ce număr am la brişcă? 271. Nu vezi că, în fond, e tot aia? Am uitat numărul de la pălărie: trebuie să fie şi acolo un şapte, un patru, un doi. Să nu te crezi d-ta mai deştept decât natura.

Opt. - E cu totul altceva.

Cl. – Întâi trebuie să mă întrebi nu ce număr am la ochelari, dar dacă am mai purtat sau nu am mai purtat ochelari. Nu puteam să port număr fără ochelari. Dar să căutam. Adună numărul de la galoşi cu cel de la brişcă şi cu cel de la casă şi, făcând calculele d-tale, obţinem - nu se poate altfel - numărul ochelarilor mei. Să te mai întreb ceva: nu sunt toţi ochelarii de sticlă?

Opt. - Ba da.

Cl. - Atunci ce rost au numerele de ochelari? Sunt unii mai mari, ca geamul de la prăvălie, şi alţii mai mici, ca geamul de la pod?

Opt. - Ochelarii se numeroteazp altfel, stimate Domn.

Cl. - Foarte rău. Zăpăciţi clientela.

Opt. - Ochelarii au numere de tărie.

Cl. Vezi? Am înţeles. Unii se sparg mai lesne şi alţii mai greu. (Animat) Şi, în definitiv, de ce faceţi ochelarii tocmai din materialul cel mai fragil? Eu i-aş fi făcut de... bumbac.

Opt. - Dac-ar fi de bumbac, n-ar mai vedea nimeni cu ochelarii. Puneţi-vă paltonul în cap şi veţi constata că nu mai vedeţi nimic.

Cl. - Ciudat. Nu te-ai întrebat d-ta niciodată, de ce se vede prin sticlă şi de ce nu se vede prin bumbac?

Opt. - Dumneavoastră nu vă e aminte să cumpăraţi.

(Intră doamna Ferdy).

Opt. - Sărut mâinile cuconiţă, cu ce vă putem servi?

Întreg articolul, pe Savantgarde.ro.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite