IAD-ul zilelor noastre (IV) Semnele dependenţei de Internet

Dacă folosiţi din ce în ce mai mult Internetul – iar gradul de satisfacţie pe care o resimţiţi e din ce în ce mai mic – nu e deloc bine. Cam aşa se întâmplă în cazul oricărei dependenţe, şi cam acelaşi experienţă v-ar putea-o împărtăşi un dependent de stupefiante.

Am trecut, până acum, în revistă (în primele trei episoade ale serialului; episodul precedent îl găsiţi aici) câteva dintre formele dependenţei de Internet: dependenţa de cybersex sau de pornografie; dependenţa de cyberrelaţii sau de reţelele de socializare, precum Facebook-ul; compulsiile internetului; inflaţia de informaţie şi, în sfârşit, dependenţa de calculator. În timp ce unele dintre aceste forme (precum inflaţia de informaţie) sunt aparent benigne, altele vă distrug, încet, dar sigur, viaţa socială şi sănătatea psihică, în timp ce altele vă duc direct la sapă de lemn.

Cum devii, însă, dependent de Internet? Unul din motivele pentru care oamenii petrec, de obicei, prea mult timp pe Internet ţine de stresul –  şi de plictiseala – muncii de rutină, de la birou. Ce faci când ai o zi proastă şi vrei să mai scapi de stres sau de monotonie? Exact: intri pe Facebook! Să te pierzi, pentru câteva ore, în albastrul Facebook-ului – sau în roşul Youtube-ului – poate fi un mod de a scăpa, temporar, de stres, singurătate, plictiseală, teamă sau depresie. Totuşi, vestea proastă e că dependenţa de Facebook sau de Youtube nu vă scapă de depresie, teamă sau de singurătate: dimpotrivă, le agravează!

Care sunt semnele dependenţei de Internet?

• În primul rând, aveţi o problemă dacă vă gândiţi prea mult la Internet. Dacă tremuraţi de nerăbdare gândindu-vă la momentul când veţi deschide pagina de Facebook: da, e un semnal mare şi roşu de alarmă!
• Apoi, dacă folosiţi din ce în ce mai mult Internetul – iar gradul de satisfacţie pe care o resimţiţi e din ce în ce mai mic – iarăşi, nu e bine. Cam aşa se întâmplă în cazul oricărei dependenţe, şi cam acelaşi experienţă v-ar putea-o împărtăşi un dependent de stupefiante.
• Iarăşi, dacă încercaţi, fără succes, să controlaţi sau chiar să renunţaţi la timpul petrecut pe Internet;
• Dacă, de fiecare dată când deschideţi browser-ul, vă treziţi că aţi stat în faţa lui mai mult decât v-aţi dorit;
• Dacă, atunci când vreţi să vă controlaţi dependenţa, vă simţiţi iritat sau deprimat;
• Dacă îi minţiţi pe cei apropiaţi – nu, mamă, nu am stat pe Internet şapte ore azi!;
• Dacă statul pe Internet vă pune în pericol slujba, şcoala, relaţiile sau prieteniile;
• Şi dacă, în sfârşit, intraţi pe Internet ca să scăpaţi de problemele cotidiene –

– da, e timpul să recunoaşteţi că aveţi o problemă!

Există şi modalităţi sănătoase de a scăpa de depresie, teamă sau de singurătate.

• Pe termen scurt, acestea includ exerciţiul fizic, unele tehnici simple de relaxare şi de respiraţie şi chiar meditaţia.
• Pe termen lung, ei bine, va trebui să luaţi taurul de coarne, să socializaţi mai intens şi să rezolvaţi acele probleme fundamentale care au generat stresul – şi depresia. În ultimă instanţă, dependenţa de Internet reprezintă un simptom: un semnal de alarmă care ne arată că ceva, undeva, scârţâie (probabil, de ceva vreme) în vieţile noastre.

Despre modalităţile de a ţine sub control dependenţa de Internet vorbim, însă, în postarea viitoare. 

Dacă vă interesează subiectul dependenţei de Internet, citiţi şi episoadele anterioare:

IAD-ul zilelor noastre (III) Compulsiile netului, inflaţia de informaţie şi dependenţa de calculator

IAD-ul zilelor  noastre (II) Dependenţa de cybersex şi cyberrelaţii

IAD-ul zilelor noastre (I) Chiar suntem dependenţi de internet?

Riscurile Facebook. Partea a II-a – cât de multă încredere să am? Probleme cu viruşii

Riscurile Facebook. Partea I – informaţiile personale şi hoţii de identitate