FOTO Sonda spaţială Cassini a transmis spre Terra primul semnal radio după ce a plonjat între inelele planetei Saturn

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sonda Cassini, între inelele lui Saturn. Imagine realizată pe computer. Foto NASA / JPL
Sonda Cassini, între inelele lui Saturn. Imagine realizată pe computer. Foto NASA / JPL

NASA a anunţat că a captat datele pe care sonda Cassini le trimite spre Terra prin intermediul unui semnal radio, după ce acest vehicul spaţial a plonjat pentru prima dată, miercuri, între inelele planetei Saturn, informează BBC.

Miercuri dimineaţă, sonda Cassini a efectuat prima dintr-o serie de 22 de incursiuni între inelele lui Saturn, înainte de a-şi încheia misiunea, printr-o prăbuşire controlată pe această planetă, în luna septembrie. Semnalul radio a dispărut în timpul manevrei de miercuri, însă contactul cu NASA a fost restabilit joi.

După o ”tăcere agonizantă”, potrivit specialiştilor de la NASA, semnalul radio transmis de sonda Cassini a fost recepţionat joi dimineaţă, în jurul orei 10.00, de o staţie terestră administrată de agenţia spaţială americană.

Joi dimineaţă, semnalul transmis de sonda Cassini a fost captat de antena cu diametrul de 70 de metri a reţelei Deep Space Network, o staţie administrată de NASA în Goldstone, California.

După ce contactul a fost restabilit, sonda a început să trimită spre Terra numeroase fotografii şi date ştiinţifice.

Cele 22 de incursiuni ale sondei spaţiale între inelele planetei Saturn vor oferi cercetătorilor numeroase fotografii şi date ştiinţifice fără precedent.

Întrucât sonda se deplasează cu o viteză foarte mare - peste 110.000 de kilometri pe oră -, traversarea unui inel al planetei Saturn prezintă anumite riscuri.

Orice impact cu un obiect de mici dimensiuni, precum bulgări de gheaţă sau fragmente de meteoriţi, ar putea avaria grav sonda Cassini. Din acest motiv, specialiştii de la NASA au luat decizia de a orienta antena sondei în direcţia de deplasare a acesteia, pentru a acţiona ca un fel de scut. 

terra pamant vazut printre inelele lui satrun de cassini foto nasa

Terra (punctul luminos din centrul imaginii), fotografiată  pentru ultima dată de sonda spaţială Cassini, pe 12 aprilie 2017. Foto NASA / JPL

Astfel, sonda nu a putut să transmită date spre Terra în perioada ”plonjonului” între inelele planetei.

Alte 21 de incursiuni similare vor fi efectuate de sonda Cassini pe parcursul următoarelor cinci luni, înainte ca sonda să se prăbuşească definitiv în atmosfera lui Saturn în septembrie.

Întrucât în rezervorul ei se mai află foarte puţin carburant, misiunea sondei Cassini nu va putea să continue dincolo de această dată.

NASA speră să obţină în urma acestei ”etape finale” a misiunii sondei Cassini numeroase fotografii de înaltă rezoluţie şi date ştiinţifice extrem de preţioase, pe baza cărora savanţii americani vor putea să descifreze misterele celebrei planete gazoase.

”Ne apropiem de punctul culminant al acestei misiuni, când vom primi multe măsurători noi - vor fi date ştiinţifice uimitoare”, a spus Athena Coustenis de la Observatorul Paris din Meudon, Franţa.

”Vom afla compoziţia, structura şi dinamica atmosferei lui Saturn şi o serie de informaţii fantastice despre inelele sale”, a adăugat cercetătoarea franceză.

Un obiectiv major al misiunii sondei Cassini constă în determinarea masei şi a vârstei inelelor planetei. Cu cât acestea sunt mai masive, cu atât ele sunt mai vechi - probabil la fel de vechi ca însăşi planeta Saturn.

Oamenii de ştiinţă vor studia această chestiune prin analizarea modului în care viteza de deplasare a sondei va fi modificată în timp ce vehiculul traversează câmpul gravitaţional generat de planetă şi de inelele sale uriaşe alcătuite din gheaţă.

O altă teorie afirmă că acele inele ar fi foarte tinere, fiind probabil rămăşiţele unei comete uriaşe, care s-a apropiat prea mult de Saturn şi s-a destrămat în numeroase fragmente, care au rămas captive pe orbita planetei.

Începând din luna aprilie, sonda Cassini îşi va începe coborârea spre Saturn, ce va include 22 de orbite alungite în jurul planetei, la o distanţă de 2.400 de kilometri faţă de inelul exterior al acesteia. Sonda Cassini este programată să realizeze plonjonul final spre atmosfera planetei Saturn pe 15 septembrie 2017.

NASA s-a declarat în acelaşi timp îngrijorată de posibilitatea - redusă, dar totuşi existentă - ca sonda să se prăbuşească anul viitor pe una dintre lunile planetei-gigant.

Ţinând cont de faptul că unele dintre acele corpuri cereşti, precum satelitul natural Enceladus, reprezintă ţinte potenţiale ale viitoarelor misiuni ale NASA, concepute pentru a căuta forme de viaţă extraterestră, un astfel de deznodământ ar duce la contaminarea acelor sateliţi naturali ai lui Saturn cu microbi de pe Terra, ce ar putea să fi supravieţuit acestei călătorii cosmice la bordul sondei Cassini.

Sonda americană a fost numită în onoarea astronomului Jean-Dominique Cassini (1625-1712), care a studiat inelele lui Saturn în detaliu şi a descoperit unele dintre principalii sateliţi naturali ai acestei planete gazoase uriaşe - Iapetus, Rhea, Tethys şi Dione.

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite