CLUJ: Portretul adolescentului sinucigaş

Sinuciderea este a doua cauză a mortalităţii tinerilor, potrivit statisticilor şi studiilor făcute de psihologi. „Adevărul de Seară” a reconstituit, cu ajutorul psihologilor clujeni „portretul robot“ al adolescentului predispus la sinucidere.

Potrivit psihologului Voichiţa Dumitru, vârsta critică la tinerii care ar putea avea gânduri sinucigaşe este cuprinsă între 15 şi 19 ani. Specialistul a prezentat o serie de comportamente care pot trage părinţilor sau dascălilor semnale de alarmă cu privire la potenţialii adolescenţi sinucigaşi, în cadrul conferinţei „Prevenirea Comportamentului Suicidar la Adolescenţi”, organizat în acest sfârşit de săptămână la Cluj, de Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului.

Psihologii spun că adolescenţii realizeaza un progres intelectual apreciabil pe parcursul unei perioade scurte de timp, doar 12-24 de luni. Aceste schimbări sunt reflectate prin dezvoltarea abilităţii de a gândi abstract şi ipotetic. În general, adolescenţii idealizează lumea din jurul lor. Însă, atunci când realitatea nu corespunde aşteptărilor şi iluziilor lor, ei sunt cuprinşi de deziluzie.

Potrivit psihologului Voichiţa Dumitru, potenţialii sinucigaşi văd lumea în termeni rigizi, doar în „alb şi negru“, fără nuanţe. De asemenea, adolescenţii cu astfel de înclinaţii, când au şi factori care le-ar putea declanşa depresii (deziluzii în dragoste, rezultate şcolare slabe, situaţie tensionată în familie, poate chiar violenţă în familie) nu sunt capabili să găsească soluţii la aceste problem, astfel că ei consider sinuciderea o soluţie a tuturor problemelor. Ei au o încredere în sine foarte scăzută. De aceea, subiectul trage concluzii generale pornind de la situatii particulare, după modelul „tot ceea ce fac este greşit”.  Acelaşi profil psihologic arată că adolescentul cu înclinaţii suicidale accordă atenţie doar aspectelor negative ale vieţii. „Nu am avut nicio clipă placută astăzi“ spun sau gândesc aceştia, potrivit Voichiţei Dumitru.

Indivizii suicidari tind să împartă oamenii în mod rigid ca fiind ori buni ori răi sau pe ei înşişi ca având parte doar de chin şi suferinţă şi de nimic bun în viaţa lor. Stima de sine a adolescenţilor este una scăzută şi din cauza modificărilor corporale. Astfel, tânărul se simte dezorganizat, neatractiv. Disperarea, depresia sunt semne destul de clare care ar trebui să tragă un semnal de alrmă părinţilor, care ar putea lua măsuri de prevenire a posibilelor tendinţe sinucigate ale copilului lor.  Potrivit unui studiu publicat în 1995, 15% din pacienţii cu depresie severă se sinucid, iar 60% din pacienţii depresivi se gândesc să o facă.

Portet „robot“ al sinucigaşului

Vârsta: între 15 şi 19 ani

Idealizează realitatea

Sunt dezamăgiţi şi deziluzionaţi

Suprageneralizează

Gândesc numai în termini de bine-rău, alb-negru

Dă atenţie doar părţii negative a lucrurilor şi vieţii

Sunt perfecţionişti, de aceea pentru a evita greşelile, recurg la tergiversare

Nu reuşesc să găsească soluţii la problemele pe care le întâmpină

Îi lipseşte stima de sine, se simte neatractiv, mai prost ca alţii, dezorganizat

„Topul“ sinucigaşilor pe ţări

România se află pe locul 24 în lume la numărul de sinucideri, cu 12-13 la 100.000 de locuitori. În Europa, în fiecare zi mor 400 de persoane prin sinucidere – echivalentul prăbuşirii zilnice a unui Boeing 747 plin de pasageri. Această cifră înseambă un deces prin sinucidere la fiecare patru minute. Rusia şi Ţările Baltice au rate ridicate ale suicidului, Suedia şi Franţa rate medii, iar Italia şi Spania rate mici, potrivit unui studiu prezentat la Cluj, în acest sfârşit de spătămână de profesorul univ. dr. Doina Cosman.