Articole scrise de Sanda Vișan

S-a încheiat de curând încă una din ediţiile remarcabile ale Festivalului Internaţional George Enescu, care a reunit pe scenele sale, pentru cea de a 25-a sa ediţie, mari muzicieni din întreaga lume şi din România. Fiindcă, aşa cum a scris reputatul ...

Dar nu până în Anglia, ci mult mai departe... Acolo unde poate afla de ce omenirea e pusă în faţa sfâşietoarei întrebări: a fi sau a nu fi?

Ne-am obişnuit să gândim relaţia cu vechiul continent, în formula sa de Uniune Europeană, mai curând într-un sens unic, acela prin care noi, cei aflaţi la porţile estice ale continentului (şi apărându-l cândva de vijelia otomană, cum ne tot repeta, c...

Uneori poţi spune: „Căldură mare, mon cher!” şi fără să fii săgetat de razele soarelui şi înecat de valul de căldură ucigaşă a verii. Căci, indiferent de gradele din aer şi din termometru, te devoră atât focul indignării - cum pot fi angajaţii atât d...

În România ultimilor 30 de ani pare că tot ce putea fi distrus, furat, sau însuşit fraudulos şi-a împlinit funestul destin, fie că a fost vorba de industrie sau agricultură, de bunuri mobile sau imobile. Mereu ni se pare că jaful a luat sfârşit şi to...

Căldură, furtuni, incendii, epidemii, dezastre, interlopi, scandaluri, politice sau nu, cam acesta e meniul pus zilnic pe masa românilor. Cu mâna mass media, desigur, ce este principala sursă de informare despre o realitate mai largă decât cea la car...

Trăim un anotimp cu dramatice excese climatice, nu suntem siguri (unii, dimpotrivă, sunt prea siguri!) că pandemia s-a domolit, iar viaţa noastră socială se desfăşoară şi ea sub semnul incertitudinii: totul pare a fi permis, deşi nu e, iar previziuni...

Căldură mare, mon cher! Soarele fierbinte al miezului de vară tropicală îşi înfige săgeţile de foc în umerii rarilor trecători de pe străzile murdare ale capitalei. Curajoşii se încăpăţânează să nu se lase doborâţi de arşiţa verii, probabil împinşi d...

Cui nu-i place să trăiască în buricu’ târgului? Tuturor. Dar mai ales potentaţilor. Căci buricu’ rămâne locul unde se învârteşte morişca politicii şi a afacerilor.

Pe întinderea de smarald a unei ape nesfârşite, privim din cer un corp uman, care pluteşte în derivă. E viu sau e mort? Corpul e cât se poate de viu. Dar omul?...

Sunt oameni pe care această pandemie prea lungă şi cu viitor imprevizibil i-a aruncat în depresie. Dar sunt şi oameni pe care perioada de restricţii i-a stimulat să găsească noi modalităţi de a fi împreună. Chiar dacă virtual.

Maria, dar nu orice Maria. Ci “Maria de Buenos Aires”. Inima senzualităţii muzicale şi a inocenţei păcătoase. Aşa cum au imaginat-o compozitorul Astor Piazzolla şi libretistul Horacio Ferrer, într-o operetă-tango lansată în capitala Argentinei în 196...

Cum cine? Relaxarea. Cât timp va dura, vom vedea. Dacă e să dăm crezare autorităţilor, posibilitatea ca sălile de spectacol să mai fie închise este spre zero. Aşa să fie!

Criza sanitară majoră pe care o trăim, ce a lovit întreaga lume ne-a impus restricţii severe de interacţiune cu ceilalţi oameni, de deplasare, de manifestare publică, îndreptând, în măsura posibilului, activităţile umane spre zona virtuală.

Vreme de peste un an pandemia ne-a dat peste cap vieţile personale, fluxurile economice, existenţa socială şi bucuriile culturale. Cu teatrele, cinematografele, galeriile şi muzeele închise în tot acest timp, activităţile culturale care au putut şi-a...

Una din libertăţile pe care românii cred că şi le-au cucerit după 1989 pare să fie dreptul la scandal. Înainte de revoluţie, un mimat consens naţional cu iz mortuar domnea peste spaţiul public. Acum, de la guvern şi parlament până la ultima midinetă ...

Începutul acestui weekend i-a adus actriţei Dorina Lazăr vestea pe care o aştepta de mai bine de patru ani: revine pe scaunul de manager al Teatrului Odeon....

În această iarnă cu asperităţile tocite de încălzirea globală, la Căminul Artei din Bucureşti a explodat bomba de culori vii, melancolice sau surâzătoare, ale anemonelor lui Murivale. Îl ştiţi, artistul de la kilometrul 0. Pictorul pentru care jocul ...

Apăs pe soneria muzicală, dar ştiu că trebuie să aştept. Numai bine cât să-mi trag sufletul, după cele două etaje înalte, urcate în fugă, pe scări. Apoi uşa masivă de lemn se deschide, draperia de catifea e trasă într-o parte şi prietena mea mă invit...

Timişoara şi-a votat un alt viitor la alegerile locale, unul demn de trecutul său multicultural, optând, pentru funcţia de primar, pentru un neamţ expert în administraţie publică, locuitor al oraşului de vreo 18 ani.

Un semn de speranţă şi de credinţă în revenirea la normalitate (nu, nu cea dinaintea pandemiei) este fiecare eveniment cultural, organizat chiar şi în condiţiile restrictive ale stării de alertă.

Şase luni de izolare completă sau parţială şi de distanţare nu numai de semenii noştri, ci şi de faptele culturale ce presupun bucuria artistică trăită în colectiv reprezintă o povară dificil de gestionat, atât la nivelul întregii societăţi, cât şi i...

Ce se întâmplă când două actriţe de mare calibru artistic, pline de farmec scenic îşi pun în cap să captiveze publicul, oferindu-i o oră şi jumătate de comedie dulce-amăruie? Apare pe lume un joc teatral, care ne avertizează de la început că „Aici nu...

Creat în laboratoarele militare sau în cele ale naturii (nu contează acum! Poate, mai târziu), faimosul agent public COVID-19 a răsturnat viaţa societăţilor şi a indivizilor, pe întregul glob....

Cine s-ar fi gândit acum câteva luni că o parte importantă a existenţei noastre educate (şi unii dintre noi nu au alta!) va fi pusă în aşteptare, iar bucuria de a te întâlni cu artiştii şi arta lor, drastic limitată?...

Anul acesta întreaga omenire s-a văzut pusă în faţa unei teribile încercări, pentru care nu a putut avea un răspuns imediat eficient, în absenţa reperelor unei experienţe similare. Un virus necunoscut, greu de tratat şi cu o mare putere de diseminare...

La începutul acestui an, societatea românească, ce nu duce lipsă de zilnice controverse acute, era zguduită de încă un conflict ce a inflamat spiritele: într-o comună din Harghita, locuitorii s-au revoltat, pentru că la brutărie lucrau doi muncitori ...

Am intrat în al treilea deceniu al celui de al treilea mileniu, ştiind (sau poate doar simţind), chiar dacă uneori nu vrem s-o recunoaştem, că am început să trăim un timp marcat de schimbări radicale - climatice, economice şi sociale -, un timp în ca...

Da, aşa trebuie să-şi fi spus regizorii care l-au distribuit în filme pe Xavier Dolan, încă de când avea opt ani, fiind un demn urmaş al tatălui său egiptean canadian, actor şi muzician....

Azi, de Ziua Naţională a României, când celebrăm trecutul şi onorăm prezentul, organizatorii Festivalului Filmului American Independent propun bucureştenilor să se gândească şi la viitor (cel ficţional): după fastuoasa paradă militară de la Arcul de ...

E târziu. Nici soarele nu mai arde cu forţa tinereţii. O lumină incertă scaldă zona, cu cenuşiul ei obosit. Aici, în acest spaţiu golit prin trecerea timpului, un cuplu îşi trăieşte iubirea şi o exprimă prin(tre) gesturile unui cotidian redus la esen...

L-am reîntâlnit în acest an pe regizorul Zoltán Balázs, la premiera spectacolului Pentru binele tău, pe care l-a realizat împreună cu echipa Teatrului Odeon....

La început de aprilie povesteam aici câte ceva despre felul alert, profesionist şi tineresc în care venea pe lume We Will Rock You, un nou spectacol semnat de Răzvan Mazilu.