Articole scrise de Cosmin Pătraşcu Zamfirache

Clanuri misterioase de justițiari făceau legea în cel mai puternic imperiu al lumii orientale. Se numeau zeybek și semănau teroare în Imperiul Otoman. Originea lor este incertă, la fel și numele. Unii specialiști spun că aveau origine tracică, alții - că erau urmași ai pecenegilor.

Domnul fanariot Constantin Ipsilanti a fost protagonistul unui episod inedit al istoriei românilor. Ajuns în fruntea Principatelor Române cu șase decenii înaintea lui Alexandru Ioan Cuza, a fost la un pas de a realiza un „Regat al Daciei” care urma să cuprindă inclusiv Serbia.

Autoritățile locale din Cândești au ridicat, cu 700.000 de euro, un centru pentru sinistrați în caz de calamități naturale, care zace nefolosit de doi ani. Clădirea urma să adăpostească potențiali sinistrați într-o zonă unde s-au înregistrat inundații o singură dată în trei decenii.

Zeci de primării de comună din județul Botoșani sunt total dependente de sumele primite de la Guvern, din fondurile de rezervă, fiind incapabile să acopere, din veniturile proprii, plata salariilor și a facturilor la utilități.

Una dintre cele mai misterioase legende urbane din nordul Moldovei a fost confirmată. Catacombele Botoșaniului, o rețea de beciuri adânci, întinsă pe kilometri întregi, a fost scanată cu ajutorul tehnologiei moderne. Aceste catacombe de refugiu din calea năvălitorilor vor putea fi vizitate.

Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.

În anul 1812, partea de est a vechiului Principat al Moldovei, numită Basarabia, a fost cedată Imperiului Țarist. Acest rapt teritorial a avut loc în urma unui război ruso-turc, iar Basarabia a fost supusă unui intens proces de rusificare, fiind transformată în gubernie.

Cazul domnitorului fanariotului Alexandru Moruzi a fost unic în istoria românilor. A fost singurul domnitor care a cerut singur să fie dat jos de pe tron și a mai și plătit o avere pentru aceasta. Vremurile în care a trăit Alexandru Moruzi erau foarte complicate și situația îl depășea.

Sunt descinderi de anvergură la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani. Instituția este plină de anchetatori, ajutați de mascați, acțiunea fiind coordonată de Parchetul European. Se bănuiesc afaceri cu fonduri pentru șomeri.

Milioane de euro au aruncat pe apa sâmbetei autoritățile locale din România, din fonduri de la Banca Mondială sau guvernamentale, pentru școli fără elevi. Numai în județul Botoșani sunt cel puțin 22 de școli astfel finanțate și închise din lipsă de elevi.

Spitalul de boli paliative din Botoșani, singura unitate spitalicească ridicată de la zero în ultimele trei decenii în județ, pentru care s-au plătit 3.2 milioane de euro, zace încă nefolosit, fiindcă statul român nu l-a recepționat nici la patru ani de la terminarea lucrărilor.

„Din vremea lui Pazvante Chioru“ este o expresie cunoscută în limba română, dar care descrie realități cumplite pentru poporul român. Anii în care Osman Pazvantoglu a condus cetatea de la Vidin au fost cei mai crunți pentru populația din Țara Românească, marcați de jafuri, robie și sărăcie.

Botoșani se poate lăuda cu una dintre cele mai bune școli de meseriași confecționeri din România. Elevii învață să lucreze pe utilaje clasice, dar și de ultimă generație și fac practică la cele mai puternice fabrici din industria textilă din nordul Moldovei.

Ruina impresionantă a unui fost spa pentru protipendada comunistă din Botoșani va fi demolată, pentru că autoritățile post-decembriste nu a reușit, nici în trei decenii să o valorifice. Structura de beton și fier putea fi valorificată. Proiecte au existat dar numai pe hârtie.

Aparent sunt inofensive, dar în realitate sunt ucigașe. Este vorba despre cele mai periculoase specii de insecte din lume. Una dintre acestea, aparent comună, a reușit să modeleze istoria umanității ducând la prăbușirea civilizațiilor.

Pok a Tok sau Tlachtli a fost primul joc de echipă inventat vreodată. Dar și cel mai sângeros. De multe ori miza jocului era viața sau moartea. Se juca folosindu-se o minge grea din cauciuc și semăna cu o partidă de volei. Era deosebit de brutal, mai ales pentru cei care pierdeau.

Tătarii au reprezentat o amenințare constantă asupra Principatelor Române până în secolul al XVIII-lea. Deși inițial s-a crezut că erau mongoli, noile cercetări arată că de fapt originea tătarilor este încă un mister. Unii specialiști spun că erau un mix turco-mongol.

Zeci de elevi de la școala profesională de textiliști, din Botoșani, lucrează benevol pentru persoanele cu dizabilități. Aceștia fac lenjerii de pat și tot ceea ce pot confecționa cu mașinile de cusut, și le donează în diferite centre de asistență medico-socială

În primele zile ale anului 1948, monarhia a încetat, ca formă de guvernământ în România. Tânărul rege Mihai, un suveran care nu a fost lăsat să conducă, a fost obligat să abdice. Republica a fost proclamată în România prin șantaj, cu tancurile sovietice și pistoale pe masă.

Satul Vatra din județul Botoșani seamănă cu un labirint populat, având zeci de ulițe care se întrepătrund și se despart, ce sunt cunoscute doar de localnici. Cătunul a fost gândit așa în Evul Mediu, pentru a feri populația de atacurile tătarilor.

Județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din România are, în mod paradoxal, resurse naturale extraordinare. Toate aceste resurse zac însă neexploatate, inclusiv nisipuri cuarțoase de cea mai bună calitate, și rezerve substanțiale de gips și ape sulfuroase.

Încă de acum mai bine de două secole, elitele politice românești au dorit ca Principatele și mai apoi România să fie condusă de un principe străin. Aceștia credeau că un monarh străin va garanta progresul și funcționarea statului modern dincolo de interesele strict balcanice.

În municipiul Botoșani se află un centru educațional unicat în România. Este vorba despre o ludotecă specializată pentru copii cu deficiențe de auz și văz. Ludoteca beneficiază de jocuri și materiale didactice personalizate pentru aceste deficiențe, dar și de creații originale

Geții și dacii se îmbrăcau după moda tracică și celtică. Cel puțin așa reiese din reprezentările artistice ale vremii, dar și din mărturiile contemporanilor. Purtau haine colorate, tunsori specifice lumii barbare și se tatuau, inclusiv facial. Atât femeile, cât și bărbații purtau bijuterii masive.

Dacii nu au inventat un sistem original de fortificații, iar celebrul „murus dacicus” este mai mult o invenție a istoriografiei naționaliste. Dacii utilizau, în mare parte fortificații de inspirație tracică sau celtică. Cele din zona Sarmizegestusa erau adaptări locale după zidurile grecești.

Multe personalități de top ale istoriei și culturii românești au suferit de boli cronice grave care, în majoritatea cazurilor, le-au adus moartea. Printre aceștia, Ștefan cel Mare, Carol I, Ferdinand I, Alexandru Lăpușneanu, Ștefan Luchian sau Mihai Eminescu

Postul de manager al Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani, una dintre cele mai mari unități sanitare cu paturi din România, pare atins de blesteme. În mai puțin de zece luni, la conducerea instituției s-au perindat trei directori. Doi dintre aceștia au intrat în vizorul DNA.

Stații de autobuz inteligente, bănci cu internet, stații de încărcare a telefoanelor mobile și încărcătoare pentru mașini electrice. Asta au reușit să realizeze Autoritățile locale din Ibănești, județul Botoșani, după ce au modernizat școlile la standarde europene.

Directorul Spitalului Județean „Mavromati”, medicul Monica Adăscăliței, a fost dus la audieri, la DNA, Serviciul Teritorial Suceava. Momentan, se pare, directorul spitalului ar putea fi adus în calitate de martor. Angajații anti-corupție au ridicat mai multe dosare de la Achiziții.

După cucerirea Daciei, războinicii daci, dar și urmașii lor au servit în armata romană, ca trupe auxiliare. Au luptat pentru gloria Romei din Asia și până în nordul Britaniei, fiind răsplătiți cu soldă și cu numeroase alte beneficii după lăsarea la vatră. O parte s-au întors în Dacia.

Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” din comuna botoșăneană Șendriceni califică sute de tineri de la țară în meserii căutate pe piața muncii și reușește să realizeze venituri de aproximativ un milion de lei, anual, din producție proprie. Este la un pas de a deveni centru de excelență.

O comună din județul Botoșani și-a primit numele după o hangiță frumoasă foc, îndrăgită de voievodul Ștefan cel Mare. Legenda spune că domnul Moldovei venea în zonă pentru calitatea vinurilor, mai ales pentru un soi anume, cu efect afrodisiac.

Etnonimul „rus” este de origine scandinavă și, potrivit unei părți a specialiștilor, îi desemna pe vikingii suedezi care făceau comerț și care ulterior au întemeiat dinastii în Rusia de astăzi. Aceștia ar fi, de fapt, rușii originari. Teoria respectivă a stârnit însă și multe controverse.