Articole scrise de Justina Irimia

Fiecare săptămână aduce noutăţi în domeniul neoromânei. Modificată, uneori, până la forme irecognoscibile, limba contemporană înregistrează bizarerii lexicale în spatele cărora se poate intui traducerea nechibzuită din engleză.

În articolul precedent am menţionat, printre alte erori curente, utilizarea pasivului în locul reflexivului. Tot mai răspândită în limbajul jurnalistic, este foarte posibil ca ea să urmeze soarta construcţiei „ca şi”, care, insinuându-se în vorbirea ...

Folosirea eronată a adverbului decât, remarcabil de răspândită în ultimii aproximativ 15 ani, este consemnată şi în utilul Dicţionar al greşelilor de limbă (1982) al acad. Alexandru Graur.

În studierea mecanismelor regimului comunist este binevenită lectura volumului Intelectuali români în arhivele comunismului coordonat de Dan Cătănuş.

Aşezată în dreptul uneia dintre ferestrele cu sticlă mată ale vilei generalului Leon Mavrocordat, masa de toaletă cu oglindă, stil rococo îşi etalează conturul elegant în apropierea notei explicative care menţionează că i-a aparţinut lui Sadoveanu.

O definiţie acurată a sorţii cărţilor împrumutate o oferă Ovid S. Crohmălniceanu în suculentul volum Amintiri deghizate. Gest riscant care inaugurează o chinuitoare expectativă, înstrăinarea unei cărţi pare să anunţe, din prima clipă, despărţirea. „C...

O anecdotă descrisă în The Oxford Book of Literary Anecdotes redă replica de o adorabilă francheţe a poetului, dramaturgului şi criticului literar englez John Dryden (1631 – 1700), la un reproş al soţiei neglijate....

În limba vorbită, în textele literare şi în cele filosofice, precum şi în reportaje recursul la xenisme este necesar, uneori indispensabil, pentru a reda noţiuni preluate din alte culturi sau zone geografice, termeni culinari, vestimentari şi militar...

Alături de virgulele aşezate nonşalant între subiect şi predicat, se distinge absenţa semnului exclamării în situaţii consemnate în special de presă şi de diverse site-uri şi înregistrate în arhivele nesfârşite ale reţelelor sociale.

„Leonor, cea cu memorie umitoare.” Când a murit bunica sa, Leonor Acevedo de Borges, Miguel de Torre a plâns-o ca pe nimeni altul. A plâns fără încetare. În volumul său Însemnări de familie (părinţii mei, unchiul meu, bunica mea şi naşa mea), publica...

Pe 14 iunie, dată la care s-au împlinit 35 de ani de la moartea lui Jorge Luis Borges, Daniel Mecca, jurnalist cultural specializat în opera sa, a publicat în Clarín, cel mai renumit cotidian argentinian, un amplu interviu cu Miguel de To...

În ultimul an lexicul pare să se fi îmbogăţit cu noi termeni. În fapt, unii dintre ei, aparţinând de mult jargonului medical, doar au cunoscut o faimă neaşteptată. Dacă până recent cuvintele a termometriza, a se pozitiva, a se negativa, contenţie şi ...

Acum un secol şi jumătate, criticând excesul de neologisme formate nejustificat şi cu stângăcie în limba română, Titu Maiorescu menţiona un text, descriindu-l astfel:...

Recent, desfăşurarea buletinului nocturn de ştiri al unui post de televiziune argentinian a inclus o ştire de ultimă oră pe care prezentatoarea a citit-o pe un ton dramatic: „O ştire care ne lasă pe toţi realmente cu gura căscată, având în vedere ext...

Recenta tevatură din jurul unei diademe regale mi-a readus în memorie, după mai bine de două decenii, nuvela Giuvaierul (La parure) a lui Guy de Maupassant. Textul redă cronica unui accident care bulversează destinul protagonistei, fiind o amară refl...

Am alcătuit, în numeroase articole, lungi liste de calcuri intrate haotic în limba română contemporană. Încheind fiecare text, convingerea că vor urma alte inventare s-a profilat irezistibil. Noi culmi ale progresului în această sferă par a fi atinse...

Acest text propune inventarierea unor calcuri cu terminaţia –ional (fără a avea pretenţia de a epuiza lista care pare să se extindă zilnic), precum şi enumerarea unor situaţii în care topica eronată a frazei dă naştere confuziei şi umorului.

Influenţa englezei, un inexplicabil apetit pentru inventarea unor părţi de vorbire derivate haotic din altele, precum şi ignoranţa cultivată consecvent produc termeni care frizează kitschul lingvistic....

Cea mai neobosită prepoziţie a limbii române contemporane este prepoziţia „pe”. Frenezia cu care numeroşi vorbitori o folosesc a umilit succesul conjuncţiei „deci”, rostite, acum două decenii, la începutul multor fraze. Galeria de exemple extinzându-...

În 2016, când apărea la editura Carambaia, romanul Inimi cicatrizate – în traducere Corações cicatrizados – era al doilea volum al lui Max Blecher publicat în Brazilia. Cu 3 ani înainte, traducătorul şi scriitorul brazilian Fernando Klabin oferise pu...

Numeroase neologisme de origine franceză au urmat, în limba română, calea asimilării fonetice în varii domenii, precum cel culinar – piure, sos, ecler, brioşă, vinegretă, pateu –, cel vestimentar – furou, combinezon, pardesiu, taior, satin, lenjerie ...

O modă gramaticală recentă vizitează vorbirea multora, atât în enunţuri formale (cu precădere în presă), cât şi în discuţii colocviale, părând să anunţe o apropiată modificare a structurii predicatului nominal. Precum alte curente care s-au instalat ...

Mucalit şi serios, caustic şi indulgent, amar şi optimist, tonul evocărilor din volumul „Eu şi comunismul“, semnat de Alex. Ştefănescu, îndeamnă la o îndelungă reflecţie asupra patologiei totalitare, precum şi a unui destin martor al istoriei aşezate...

În cei doi ani pe care i-am petrecut la Buenos Aires, prezenţa de fundal a lui Diego Maradona mi-a atras rareori atenţia. Neinteresată de fotbal, m-am mulţumit cu vagi informaţii despre celebrul Pibe de oro (Puştiul de aur), obiectul unei idolatrii n...

Lectura celebrelor jurnale ale Nadejdei Mandelştam – Fără speranţă şi Speranţă abandonată – republicate de editura Polirom, anul acesta răspunde, pentru publicul est-european, unui îndemn firesc al datoriei morale.

Ieri, 30 septembrie, a murit, la 88 de ani, caricaturistul argentinian Joaquín Salvador Lavado, cunoscut sub pseudonimul Quino.

„Raoul Girodot nu simţea nevoia să muncească; [...]. Timpul liber pe care i-l procura trândăvia şi-l consacra încă de la cincisprezece ani unor profunde şi intuitive meditaţii asupra vieţii, fixându-şi două obiective, care, gândea, sunt singurele dem...

În ultimele luni, un insolit cont de Twitter supune analizei riguroase spectacolul apariţiilor online – via Zoom şi Skype – ale unor personalităţi din varii domenii şi ţări. Politicieni, analişti politici, jurnalişti, economişti, oameni de ştiinţă, a...

Un banc clasic: „-Ce părere ai de Toulouse-Lautrec?“ „- Îi bate Toulouse de-i sparge!“ Mutatis mutandis, bancul îmi evocă fertila imaginaţie a celor care înţeleg să aplice, după ureche, limbii române mecanismele gramaticale ale englezei, ratând esenţ...

Adăugând file în florilegiul frazelor şi al construcţiilor informale ce îmbogăţesc, zilnic, presa, forumurile de internet şi canalele de social media, am luat notă, printre altele, de recurentul pe partea de.

Atunci cand spiritul colocvial însoţeşte lipsa de cunoştinţe gramaticale rudimentare, formula „mama la un copil” livrează noi progenituri. Dacă mostra de exprimare menţionată mi-e cunoscută încă din epoca propriei copilării, numeroase construcţii ce ...

Într-un articol anterior, contemplând desfăşurarea galeriei de calcuri din limba engleză, consemnam clasicul participiu feliat. Apărut ex abrupto, în anii ’90, aberantul termen ar putea fi considerat un timid vestitor al dezlănţuirii unor porniri gra...

În explorarea dihotomiei est-vest, astăzi politic şi cultural tot mai marcate, este binevenită lectura sau reluarea lecturii textelor lui Vladimir Bukovski, cu precădere cel al bulversantei mărturii „Această sfâşietoare durere a libertăţii”.