Monica Tonea
Scriitoare
Monica Tonea a absolvit facultatea de Jurnalism din București și locuiește în Belgia din 2001. Este scriitoare, redactor la revistele literare Itaca (din diaspora) și Bel-Esprit și contributor la Catchy.
A publicat volumul de proză scurtă, „Piatră de hotar” (Editura Libris Editorial), scrie regulat la ambele reviste literare proză scurtă, articole sociale, eseuri și cronici de carte, iar în restul timpului suprinde Bruxelles-ul și împrejurimile în fotografii.
În prezent lucrează la un nou roman care va vedea lumina zilei în primăvara lui 2020.
Articole scrise de Monica Tonea
M-am trezit, am tras draperiile şi mi-am amintit că este o zi incertă. Ca multe altele care vor veni. Am ieşit în curte să iau lemne, am curăţat geamul de la şemineu şi am pregătit surcelele pentru foc. E inegalabil trosnetul de lemn ars....
Opinii
08 mart. 2020
Furtuna Ciara se pregăteşte să invadeze nordul continentului, după ce întreaga insulă britanică a fost luată pe sus de ciclon. Cum nu-i nicio Dorothy pregătită să-şi lovească pantofii roşii ca să ajungă în Oz şi astfel atenţia să ne fie mutată înspre...
Opinii
09 feb. 2020
Am descoperit foarte devreme că oamenii iubesc gutuile. Mie, doar dacă mă gândesc la ele, mi se strepezesc dinţii. De timpuriu, am aflat şi că oamenii iubesc anotimpurile, unii iubesc vara, alţii toamna, mulţi iubesc primăvara, dar sunt o grămadă car...
Opinii
22 ian. 2020
Bunică-mea a trăit toată viaţa ei pregătindu-şi înmormântarea. De când o ştiu, an de an, a pus bani deoparte. O asigurare certă pentru ca ultimul ei drum să fie lipsit de orice obstacole. Pentru ea nimic nu era mai important. De parcă apăruse pe lume...
Opinii
16 dec. 2019
Ne-am întâlnit într-o zi în faţa supermarketului şi, deşi trecuse ceva vreme de când nu ne-am văzut, am reluat conversaţia de parcă abia fusese întreruptă. Vorbeşte repede, dar într-un mod diferit faţă de cei care vorbesc mult şi care nu spun mai nim...
Opinii
13 dec. 2019
Nu ştiu de ce, cum sau când anume am atins cotele de sus în ceea ce priveşte comunicarea verbală. În sensul larg, trecută de prima copilărie, dobândisem un vocabular bogat, studiat, abundam în construcţii elaborate şi nu ieşeam din vorbirea literară ...
Opinii
08 dec. 2019
Avea 42 de ani când în sfârşit începuse să se dezmorţească. Încă nu se dezmeticise întru totul, procesul lent de acceptare îi dezvăluia doar porţiuni din ceea ce mai putea fi reparat. Dacă mai putea fi reparat. I se păruse absurd, cum aşa, să nu fie ...
Opinii
29 nov. 2019
Minus două grade astăzi. Toate culorile epustuflante ale toamnei sunt anulate de albul strident al chiciurei. Noaptea dinainte a fost de-o claritate rară. Puzderie de stele aruncate ca într-o mare întâmplare. Mirosea a iarnă, a lemn ars şi a vin cu s...
Opinii
21 nov. 2019
Prima mea colegă de bancă a fost o turcoaică mică. Atât de mică, încât eu păream uriaşă pe langă ea, la numai cei 6 ani ai mei. N-am avut de ales. Învăţătoarea ne-a aşezat unul câte unul în bănci după legi numai de ea ştiute....
Opinii
14 nov. 2019
Cafenelele, la prima oră, au o mireasmă aparte. Există ceva la început de zi ce nu poate dăinui dincolo de orele dimineţii. Cafeaua proaspăt râşnită, croisanţii copţi, ceaiul de fructe aburit, sendvişurile calde care emană miros de brânză topită îmi ...
Opinii
09 nov. 2019
În noaptea de Toussaint, sărbătoarea tuturor sfinţilor care corespunde, nu e greu de ghicit, cu Halloween-ul, aerul capătă miresme de castane coapte, dovleac scobit şi ploaie. Afară-i frig şi ceru-i negru.
Opinii
31 oct. 2019
M-am trezit brusc în tânguirea clopotelor de duminică şi am numărat opt bătăi prelungi. Le-am ascultat pe toate cu ochii închişi, întrebându-mă dacă nu-mi scăpase vreuna.
Opinii
30 oct. 2019
Scriu la masa din verandă. În ultima vreme, mă apucă inspiraţia doar seara, când fiecare membru al familiei se aşteaptă, nu ştiu de ce, la atenţie suplimentară. Aveam impresia că era un tertip extraordinar să mă refugiez acolo....
Opinii
26 oct. 2019
Copilăria mea a fost optzecistă. M-am născut în ‘77 şi cutremurul l-am simţit din burta mamei. Era noapte, s-a auzit o zguduitură, a luat-o pe sor-mea în păturică şi a fugit în curte să nu cadă casa pe noi. Cam atât îmi amintesc din perioada asta. To...
Opinii
15 oct. 2019
Nu mai ştiu cum sfârşise în familia noastră cartea jerpelită şi groasă, cu coperţi albastre, simboluri aurii, învălmăşite şi file îngălbenite, roase pe margini. Devenise sursa de veşti bune şi rele.
Opinii
08 oct. 2019