Articole scrise de Lavinia Betea

Angajaţilor de le reşedinţele din Primăverii, Snagov, Predeal şi Neptun li se interzicea să discute în exterior despre locul şi obiectul muncii.

Ştefan Andrei a murit dumincă seară la vârsta de 83 de ani, la reşedinţa sa din Snagov. Pe 21 octombrie 2011, la doar o zi după moartea dictatorului libian Muammar Gaddafi, fostul ministru de Externe al României a vorbit, în exclusivitate pentru „Ade...

Printre curiozităţile oferite de arhivele comunismului, se găseşte şi un efort liric de-al lui Nicolae Ceauşescu: o poezie scrisă olograf de fostul dictator. Dovada unei ,,multilateralităţi geniale“ - s-ar fi conchis, altădată, în cronicile literare....

Începând din 1974, Ceauşeştii discutau importante treburi ale statului la Clubul de pe malul lacului Herăstrău. Copiau în felul acesta practicile lui Stalin de a-şi ţine subalternii continuu sub control....

Din ordinul mamei, ofiţerii Direcţiei a V-a urmăreau pas cu pas şi „verificau contactele“ mezinului Nicu şi ale fiicei Zoe. Ca să-l rupă de „gaşcă“ pe Nicu, părinţii au încercat să-l canalizeze către politică....

La începutul anilor ’70, Ceauşeştii au scăpat de foştii ilegalişti. Noi personaje le-au oferit extraordinare servicii. Unul a fost consilierul Pacepa pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică. Altul, fizicianul Ion Ursu care „traducea“ bă...

În vara lui 1972 a luat avânt cariera nevestei lui Ceauşescu: a avansat director general al Institutului Central de Chimie şi i s-au deschis porţile Comitetului Central.

La mijlocul anilor 70, Ceauşescu a scăpat şi de ultimii ,,baroni ai lui Dej”: Corneliu Mănescu şi Emil Bodnăraş. Pe fostul şef al diplomaţiei româneşti l-a jignit lăsându-l fără slujbă. Iar pe bolnavul Bodnăraş, fostul său superior la Armată, l-a obl...

În 1972, premierul Maurer a suferit un grav accident, soldat cu 13 intervenţii chirurgicale. Un accident ,,organizat” a susţinut fostul premier, opinie împărtăşită şi de alţi foşti demnitari. Cine era mai intersat însă de scoaterea lui din politică: ...

Ion Gheorghe Maurer a fost premierul cu cea mai lungă guvernare din istoria contemporană a României. A exercitat prerogativele funcţiei timp de 13 ani (1961-1974). Despărţirea de el a însemnat pentru Ceauşescu începutul unui timp când, cu excepţia ne...

În 1971, Ceauşescu îşi crease imaginea conducătorului absolut: liderul fără odihnă de care depinde tot ce mişcă-n ţară. Şi-a tratat subalternii ca pe vechili. Dintre primii protejaţi cu care pornise la drum, primii „rotiţi“ au fost Iliescu, Onescu şi...

A fost Ion Iliescu, în 1971, un ,,disident“ al politicii lui Ceauşescu? Au existat în biografia sa fronde care să-i determine ,,marginalizarea“? Arhivele conturează portretul unui activist nemilos în ,,marginalizarea“ altora pentru menţinerea spiritu...

La câteva zile după vizita în Asia roşie din iunie 1971, Ion Iliescu a fost ,,eliberat“  din înalta funcţie de secretar cu propaganda al Comitetului Central. A fost ,,marginalizat“ prin trecerea într-o funcţie cu responsabilităţi similare, dar de niv...

Restricţiile impuse scriitorilor şi celorlalte categorii de creatori din 1971 n-au fost o pură imitaţie a ,,revoluţiei culturale” chinezeşti. În contextul schimbărilor declanşate de Ceauşescu în 1967, ele sunt ultima etapă a programului său reformato...

În 1971, Ceauşescu a decis că mare parte din sarcinile partidului se vor înfăptui prin muncă voluntară. Ca să muncească fără bani, activiştii, intelectualii, scriitorii şi creatorii trebuie să inducă românilor o ,,conştiinţă socialistă”. Animaţi de c...

Intelectualii şi creatorii, îndeosebi scriitorii au focalizat studiul ,,epocii Ceauşescu” pe orientarea ,,revoluţionară” a literaturii şi artei din vara lui 1971. Secretarul general a decis însă atunci intrarea tuturor cetăţenilor în utopia întronări...

Imediat după revenirea acasă din vizita efectuată în Asia, Ceauşescu a adunat Comitetul Executiv. Le-a povestit pe larg despre cele văzute şi le-a comunicat deciziile de inspiraţie chineză: sistarea importurilor şi orientarea ,,revoluţionară” a liter...

La  3 iunie,  Ceauşescu s-a întâlnit, la Pekin, cu legendarul Mao. Convorbirea a durat 70 de minute. Mai mult decât a acordat liderul Chinei preşedintelui american Richard Nixon în februarie 1972. Mao a anunţat că va şterge un mileniu din vrajba chin...

S-a spus repetat că Nicolae Ceauşescu s-a inspirat din revoluţia culturală chineză şi din festivismul coreean, în limitarea libertăţii de creaţie şi ideologizarea naţional-comunistă. Documentele din arhivă dovedesc un context mai complex decât vizita...

Ceauşescu şi-a creat propria academie erijându-se în filozof şi ideolog inovator al marxism-leninismului.  A fost preşedintele  de onoare al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice de la înfiinţare ei până la moarte. Printre membrii fondatori ai noi...

Inspiratoarele Lenuţei Ceauşescu pentru rolul de însoţitoare nelipsită a soţului ei în călătoriile peste hotare n-au fost nevestele de la Moscova sau Pekin. Ci tocmai primele doamne din Statele Unite şi din ţările occidentale....

În paralel cu eforturile soţului de-a avea toată puterea, Lenuţa  Ceauşescu şi-a parcurs propriul plan de carieră. O fostă colegă de facultate şi-a amintit-o venind la examene cu ,,Mercedesul”. A obţinut postul de director la ICECHIM  după scandalulu...

Un episod plăcut au fost complimentele făcute Lenuţei Ceauşescu de vedeta fimului american, Shirley Temple. „Auzi, Nicule, zice că sunt frumoasă!“, s-a lăudat ea soţului. „Ia te uită, acesta este chiar un compliment!“, s-a bucurat Ceauşescu.

Ceauşescu primise reclamaţii că regizorul Lucian Pintilie ar fi ultragiat miliţienii prin filmul „Reconstituirea“. În discuţiile asupra lui, Ceauşescu şi succesorul său Ion Iliescu şi-au expus opiniile despre cinematografie şi actori.

După primul cincinal sub coordonarea lui Ceauşescu, românii priveau optimişti viitorul. Nu ştiau că intraseră deja în criză energetică, că investiţiile luau căi nebuneşti şi că se încercau pe toate căile împrumuturi externe.

Din 1969 Ceauşescu a devenit un lider de neînlocuit. Crease astfel de mecanisme încât o fracţiune coalizată împotriva lui nu putea acţiona cu şanse de izbândă.

Vizita lui Nixon în România din august 1970 a fost prima vizită a unui preşedinte american într-o ţară comunistă. Stenogramele convorbirilor strict secrete arată că aştepta importante servicii de la Ceauşescu.

Sfidându-i pe sovieticii, liderii români au creat punţi de legătură între Washington şi Hanoi, apoi între Casa Albă şi Pekin. Documentele arată că acţiunile au fost strict-secrete, partea română fiind reprezentată de Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe...

Cultul lui Ceauşescu şi poziţia sa de putere absolută au fost create în 1968. Apărute ca mecanisme de protecţie pentru a nu putea fi înlocuit de sovietici, au condus la dezastrul din decembrie 1989....

În confruntarea dintre Moscova şi Pekin strategiile lui Ceauşescu ţin de echilibristica păsării pe sârmă. De dragul prieteniei cu China, a stricat unitatea conferinţei comuniste internaţionale din iunie 1969....

Discursul lui Nicolae Ceauşescu din 21 august 1968 a fost catalogat de Leonid Brejnev, secretarul PCUS, ca „gălăgie nesănătoasă”. După cum demonstrează documentele de arhivă, conducerea de la Bucureşti nu s-a lăsat intimidată de „doctrina Brejnev”....

Condamnarea invaziei Cehoslovaciei l-a transformat pe Ceauşescu într-un erou. Pentru prima dată în istoria Tratatului de la Varşovia, un fapt dictat de Moscova  crea opoziţie deschisă din partea altui stat membru al alianţei.

În primăvara lui 1968, sovieticii considerau poziţia lui Ceauşescu mai periculoasă decât reformele pragheze. Prin Bucureşti se scurgeau şi secretele din Tratatul de la Varşovia către Mao Tze Dun, duşmanul lui Brejnev...