Vasile Chira
Filosof
Vasile Chira (n. 7 noiembrie 1962) este un filosof, teolog, dramaturg, eseist, poet şi prozator român, lector universitar la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna“, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. Vasile Chira este de asemenea preşedintele Institutului de Studii-, Pluri-, Inter- şi Transdisciplinare / Institute of Pluri-, Inter- and Transdisciplinary Studies (IPITS] şi solistul grupului folcloric „Dacii liberi“ din Maramureș.
După absolvirea Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca (1980-1985), îşi continuă studiile teologice la Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna“ din Sibiu (1986-1990). Urmează concomitent cursurile Facultății de Istorie și Filosofie, specialitatea filosofie (1992-1996) și ale Facultății de Litere, secția filologie clasică (1993-1996) din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“, Cluj-Napoca. Între anii 1997 şi 2003 face studii de doctorat în filosofie. În 2002, primește o bursă la Institutul Ecumenic, Bossey și Universitatea din Geneva (Graduate School). In martie 2004, devine Doctor în filosofie al Facultății de Istorie și Filosofie, specialitatea filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca.
Din anul școlar 1990 până în 1999, este, pe rând, învățător, profesor de limba română la gimnaziu, pedagog, bibliotecar, profesor de limbi clasice (limba greacă şI limba latină) şi de istorie la liceu. În anul 1999 intră, prin concurs, în învățămîntul universitar ca lector titular la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Oradea (1999-2000), unde va preda limbile clasice (limba greacă și limba latină), dar și Istoria filosofiei.
În anul 2000 devine, prin concurs, lector universitar titular la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna“, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, unde funcționează până în prezent. Aici susţine cursuri si seminarii de Istoria filosofiei şi limbi clasice. Între anii 2005 și 2007 este lector universitar asociat la Departamentul de Filosofie al Facultății de Jurnalistică, Univ. „Lucian Blaga“, Sibiu unde va ține cursurile de Filosofie modernă, Filosofie analitică, Filosofia în secolul XX sau seminarii precum Kant și Newton. Paradigmele modernității.
Din aprilie 2006, este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Scrieri: Scrisoarea unui bolnav de SIDA către Cer. Perspective medicale și teologice ale infecției HIV/SIDA (1999); Homo interrogans (1999); Curs de limba latină pentru studenții facultăților de teologie Vol. I, Morfologia (2000); Jocul eonilor ( 2004); Requiem. Dialogul lutului cu Ființa (2005); O noapte cu Dumnezeu (2006); Dominantele gândirii cioraniene (2006); Curs de limba greacă veche Vol.I Morfologia, (2006); Fragmentarium (2006); Nicanor și Secunda (2007); Problema Transcendenţei la Cioran (2007); Istoria filosofiei presocratice în 492 de capete (2007); Orologiul (2010); Prelegeri de filosofie(2010); Studii de pluri-, inter- si transdisciplinaritate (2012); Lecții de filozofie(2012); Limba greacă, Vol. II, Sintaxa propoziției( 2014); Limba latină, Vol. II, Sintaxa propoziției vol.II ( 2014); Antologie de literatură şi filosofie patristică (2014); Liber miscellaneus (2014); Analitica existentială la Cioran/ Existential analytics for Cioran (2014); Maramureşul voievodal - spaţiul ontologic originar al României (2017).
Peste 50 de studii și articole publicate în reviste de cultură din țară și străinătate: Idei în Dialog, Dilema Veche, Castalia, Euphorion, Transilvania, Saeculum, Renașterea, Antropomedia, Verso, Telegraful Român, Transdisciplinary Studies, Cosmopolis. Revue de cosmopolitique, European Journal of Science and Theology, Revista teologică etc.
Articole scrise de Vasile Chira
fără imagine
În cazul lui Cioran, vorbim de o ecuație sufletească cel puțin interesantă, paradoxală, mai exact de o coabitare a unui mistic cu un sceptic.
Opinii
30 ian. 2024
fără imagine
Fără posibilitatea unei Fiinţe absolute, deci care să aibă infinitatea şi atributele, pe care le-au identificat autorii patristici, nu este posibilă nici atingerea ultimelor niveluri ale abisului.
Opinii
29 ian. 2024
fără imagine
Sănătatea este , în opinia lui Cioran, forma vegetală a vieţii, starea inconștientă prin care ne ignorăm anatomia.
Opinii
28 ian. 2024
fără imagine
Un alt gânditor, de data aceasta și teolog, care l-a influențat pe Cioran a fost Kierkegaard.
Opinii
27 ian. 2024
fără imagine
Dacă în calitate de scriitor și filosof, imi este relativ facil să vorbesc despre opera lui Emil Cioran, ca teolog, trebuie să recunosc că este extrem de dificil, dacă nu cumva riscant, provocator să o fac.
Opinii
26 ian. 2024
fără imagine
"Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutații, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriți și rupe orice fel de jug; împarte-ți pâinea cu cel flămând și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost“
Opinii
08 apr. 2023
Fundamentată şi articulată de mari nume ale filosofiei, istoriei, artei, etnologiei şi culturologiei, precum Leo Frobenius, Alois Riegl, WilhelmWorringer, Oswald Spengler, Arnold Toynbee, Ernst Cassirer etc., iar în spaţiul romînesc de către Lucian B...
Opinii
20 oct. 2021
Într-o lume hipertehnologizată, agitată, imprevizibilă, interconectată, dar în mod paradoxal alienată, însingurată, omul postmodern, bombardat zilnic cu mii de informaţii, simte nevoia să evadeze din această rotativă cotidiană plicticoasă, în activit...
Opinii
04 aug. 2021
S-a spus adesea despre cultura română că, în raport cu producţiile spirituale, intelectuale etc. ale altor popoare, este o cultură minoră. În parte, o astfel de judecată este adevărată. Nu putem însă minimaliza valoarea culturii noastre populare şi ...
Opinii
25 mart. 2021
Îndeobşte, atunci când vine vorba de omul de excepţie, de geniu, lumea se gândeşte imediat la marii oameni de ştiinţă, la marii compozitori, la marii filosofi, scriitori, la Einstein, la Bach, la Kant, Shakespeare, la Goethe, la Eminescu etc....
Opinii
18 feb. 2021
Învierea este fără îndoială un arhetip prezent în cultele orientale care sărbătoreau zeii vegetaţiei (Inanna la sumerieni, Iştar la accadieni, Marduk la babilonieni, Adonis la fenicieni, Osiris la egipteni etc.) încă din mileniul III a. Chr[1].
Opinii
04 apr. 2020
Dacă Iisus din Nazaret ar fi ajuns la senectute, dacă ar fi purtat în spatele lui de Dumnezeu senior rucsacul crononilor, pietrificaţi în decenii aspre şi triste, şi-ar fi nuanţat cu siguranţă, dacă nu cumva şi-ar fi schimbat celebra replică din ti...
Opinii
12 mart. 2020
În celebrul text din Politica, prin care stabileşte natura civică a fiinţei umane, înstituind în acelaşi timp demersul politic, Aristotel vorbeşte despre facultatea limbajului, proprie doar omului, dar şi despre binomul dreptate-nedreptate, la care...
Opinii
17 feb. 2020
Dacă, înainte de 1989, a acceptat în rândurile ei o analfabetă, Academia Română, în loc să-şi expieze public această gafă impardonabilă, continuă, din nefericire, să nedreptăţească vârfurile intelighenţiei româneşti.
Opinii
15 ian. 2020
În urmă cu două milenii, potrivit tradiţiei creştine, are loc un eveniment, deopotrivă mundan şi metafizic care împarte istoria omenirii în două: coborârea lui Dumnezeu în timp, în persoana lui Iisus Hristos, Fiul Său născut din eternitate.
Opinii
28 dec. 2019
Inconsistenţa limitei dintre fiinţă şi neant, dar mai ales diferenţa ontologică imensă pe care o antrenează un astfel de pasaj, nuanţe surprinse genial de dilema existenţială din „Hamlet“, se aplică şi în cazul raportului dintre disciplinaritat...
Opinii
11 iun. 2018
Prin actul creaţiei are loc o extază a Eternităţii care va întemeia eonul întregii lumi, analog şi totodată distinct de Eternitatea lui Dumnezeu. Timpul pleacă din Eternitate şi se întoarce în ea ca eon eshatologic. Avem astfel revelată aici suprapun...
Opinii
11 apr. 2018