Arte

articolul anterior

18 ani de Hi-Q - despre artistul, managerul si omul Mihai Sturzu

7
4 Aug 2014 09:29:40
Florin Grozea
Hi-Q in 2010
Hi-Q in 2010

La final de Hi-Q, e momentul cel mai bun sa-mi amintesc de oamenii care au pus umarul la succesul acestui proiect muzica şi să le mulţumesc.

Tocmai s-au împlinit 18 ani de Hi-Q, trupa din Braşov fondată de Mihai Sturzu şi Florin Grozea.

Pe 31 iulie 2014 am anunţat oprirea acestui proiect muzical printr-o emisiune la Mamaia, pe plajă, alături de Teo Trandafir. Ne-am întoarcem de unde am plecat, acum mulţi-mulţi ani: pe malul mării, la apus, alături de prieteni.

Vreau să vă povestesc despre câţiva oameni care au trecut prin viaţa mea şi au pus umărul la succesul Hi-Q:  Edi SchneiderBobby StoicaDan BadeaDan PopiMarius MogaNicoleta DrăganŞerban Huidu şi Răzvan PopescuGabriel HuibanSilviu PăduraruTeo TrandafirDana NălbaruGeorge Nemeznic şi Victor SolomonLaurenţiu Rusescu, Anya Buxai.

Iar acum, la finalul acestei serii de articole, a venit rândul celui care a fost primul...

Mihai Sturzu şi Hi-Q

Dacă citeşti articolele de mai sus vei găsi multe poveşti în care apare şi Mihai, co-fondatorul şi managerul Hi-Q. Dar vreau să fie clar din start: în toate poveştile Hi-Q apare Mihai, chit că am menţionat numele lui în acel articol sau nu. Aşa că citeşte întâi acele amintiri şi apoi revino aici să le completezi...

Mihai a fost prietenul meu încă din prima zi a clasei I. Părinţii noştri ne-au pus în aceeaşi bancă pe 15 septembrie 1986. În clasa a V-a el a mers în A, eu în B. Apoi el la Liceul "Unirea" cu profil limba engleză, eu la C.N. "Andrei Şaguna" cu profil matematică-informatică. În liceu am devenit cei mai buni prieteni, de fapt. Ascultam hip-hop amândoi şi încercam să mergem la petrecerile bune din Braşov, să fim în găştile cool din centru. Era destul de greu pentru că eram foarte buni la învăţătură şi veneam din licee bune [cele mai bune din oraş], nu prea eram noi "cool" la 15 ani!

În clasa a X-a eram clăpar [cântam la keyboard] în trupa muzicală de la Palatul Copiilor şi căutam solist vocal. Ştiind din şcoala generală că Mihai are o voce bună i-am propus să fie solistul trupei.

"Voi ce cântaţi acolo? Cover-uri? Hai mai bine să ne facem trupa noastră, să cântăm melodiile noastre!", a fost primul lucru pe care el l-a propus.

Vărul lui Mihai care locuia la Bucureşti avea o trupă de hip-hop care se numea Cartier iar noi voiam să fim ca ei! Aşa că am mers la Mişu Barb, care era un fost elev al liceului "Unirea" şi care ţinea postul de radio al liceului. Mişu era o celebritate locală, toată lumea ştia de pasiunea lui pentru electronică şi pentru muzică, şi era singurul care făcea negative [partea instrumentală a unei melodii]. I-am cerut să ne facă un negativ hip-hop.

Mihai Sturzu si Florin Grozea Mihai si Florin in 1996

Pe 29 iulie 1996 eram cu Mihai şi Rasheed la mare. Ne hotărâsem că e momentul să-l sunăm pe Mişu Barb, să îl întrebăm dacă negativul nostru este gata. Mihai a dat telefon de la Poşta din Jupiter [unde era o coadă de o oră ca să prinzi un telefon fix liber] şi am aflat marea veste: aveam primul negativ! În acel moment, la mare, pe plajă, cu o sticlă de şampanie, am hotărât că vom ajunge mari :-) şi că vom sărbători în fiecare an "naşterea" trupei Hi-Q.

Tot Mihai a fost cel care a venit cu numele trupei. Aveam nevoie de un nume scurt (două-trei silabe), puternic, internaţional, care să zică ceva despre muzica noastră:

"Hi-Q este prescurtarea de la High Quality - pentru că muzica noastră va fi de calitate înaltă", a hotărât Mihai.

Mihai Sturzu a fost locomotiva Hi-Q, a fost omul care a inventat, a reinventat şi a condus trupa timp de 18 ani.

El a fost cel care m-a ridicat de jos atunci când nu mai aveam putere sau încredere în această trupă. Şi au fost destule momente: când a plecat Dana în 2003, când ne-a trădat Marius Moga şi tour-manager-ul în acelaşi an, când a plecat Nico. Când s-a stricat maşina în mijlocul autostrăzii la 4 dimineaţa, după 1000 km de concerte şi efort. Când s-a anulat un turneu internaţional în 2009. Când am pierdut bani din cauza unor impresari neserioşi.

El a fost cel care a inventat nume, concepte, turnee, coperţi, afişe, brand-uri.

Managerul Mihai Sturzu

Ţin minte exact momentul în care Mihai a devenit managerul iar eu producătorul muzical: eram în maşină, într-unul dintre drumurile noastre la Sebeş, la studioul lui Edi Schneider, în 1999. Până în acel moment lucram împreună la toate melodiile şi textele, mergeam la toate întâlnirile. Telefonul a sunat atunci şi Mihai a fost chemat urgent să semneze un contract pentru Hi-Q. S-a dat jos din maşină la Râşnov şi a luat-o înapoi spre Braşov iar eu am mers singur, pentru prima dată, la studio.

Din acel moment Mihai Sturzu a fost managerul trupei Hi-Q. El şi-a asumat, fără să îşi dea seama iniţial, un rol foarte greu: deciziile finale erau luate de el, contractele erau semnate de el, oamenii erau angajaţi sau concediaţi de el. Mihai primea rar laudele pentru hituri, emisiuni şi turnee, dar îşi lua de fiecare dată criticile pentru nereuşite, eşecuri, probleme.

Am 18 ani de industrie muzicală şi vă spun cu mâna pe inimă că există 4 artişti-manageri cu adevărat geniali în muzica românească de după 1995: Vlad Irimia de la BUG Mafia, Gabi Constantin de la Voltaj, Marian Ionescu de la Direcţia 5 şi Mihai Sturzu de la Hi-Q. Îmi asum această listă şi am susţinut-o de fiecare dată când am vorbit public despre industria muzicală de la noi.

Câteva episoade mai puţin cunoscute din cariera lui Mihai Sturzu:

Anul 1997: concert organizat la noi în oraş de Radio Braşov, cu trupe locale şi Class - care era pe atunci unul dintre cele mai mari proiecte muzicale din România. Organizatorii scurtează programul Hi-Q cu 3 melodii, deşi lista noastră de melodii era cunoscută la inginerul de sunet.

A doua zi Mihai organizează o conferinţă de presă cu toate ziarele din oraş în care explică situaţia şi cere scuze fanilor pentru că recitalul Hi-Q a fost scurtat.

Mihai avea atunci 17 ani şi făcea PR, management-ul crizei şi branding.

Anul 1998: aveam deja trei melodii în noul stil dance şi căutam o modalitate de promovare naţională, în afara Braşovului natal. Mihai vine cu ideea de a face o compilaţie dublă - două trupe să pună banii la un loc pentru a produce un număr mare de CD-uri originale pe care să le oferim gratuit radiourilor din ţară. CD-ul avea 3 piese Hi-Q şi 3 piese Heat [altă trupă dance din Braşov] dar piesa cea mai bună era Hi-Q "Nu pot face nimic". CD-urile şi-au atins scopul, melodia noastră intrând în playlistele radiourilor din toată ţara şi ajungând la urechile casei de discuri Roton.

Mihai avea atunci 18 ani şi făcea distribuţie şi promovare muzicală.

Anul 2002: eram pe drum de la un concert şi Mihai vede pe marginea şoselei nişte scootere frumoase. Pe vremea aceea nu existau scootere în România, era ceva cu adevărat ieşit din comun. Opreşte maşina, intră în vorbă cu oamenii de acolo, face schimb de cărţi de vizită. În mai puţin de un an Hi-Q avea contract de imagine pe trei ani cu Piaggio, videoclip cu scootere "Tu eşti dragostea mea", turneu naţional "Hi-Q Piaggio!", premii în scootere oferite fanilor prin intermediul revistei Bravo. Toate acestea iniţiate, negociate şi organizate de el.

Mihai avea atunci 22 de ani şi făcea management, endorsement, sampling, sales şi vânzare de media.

Anul 2003: pornisem deja studioul MOF Records în formula Marius Moga, Mihai Sturzu, Florin Grozea şi aveam deja multe-multe hituri pentru zeci de trupe şi artişti. Mihai şi Marius au văzut într-un club două fete care aveau o imagine deosebită. Au făcut cunoştinţă cu ele şi le-au adus la studio. În mai puţin de trei luni se năştea TNT, cu hitul "Ani de liceu" [compus de Marius Moga şi Florin Grozea, după piesa originală a lui Florin Bogardo], un proiect 100% MOF Records. Mihai a angajat tour manager, impresar, PR şi consilier de imagine. În aceeaşi perioadă a reuşit să îi convingă pe cei de la Unu' să semneze cu label-ul nostru şi să lanseze superbul album omonim, care conţinea hitul "Cântec pentru sănătatea ierbii" Unu' vs George Nicolescu.

Mihai avea atunci 23 de ani şi făcea impresariere, branding, management artistic.

Anul 2007: după succesul albumelor "O mare de dragoste" şi "Razna" trupa Hi-Q era în topul proiectelor dance din România. Mihai a simţit că nu mai avem unde "creşte" la categoria DANCE,  şi a venit cu o idee care a schimbat cu totul istoria Hi-Q: band 100% live. O idee nebunească, extrem de costisitoare, foarte riscantă... Dacă muzica nu mai suna la fel de bine ca negativele de pe CD, mixate şi compresate perfect? Dacă fanii nu recunoşteau melodiile? Dacă impresarii nu voiau să plătească costurile triple necesare unei trupe live?

Împotriva sfaturilor artiştilor-colegi care făceau majoritatea playback 30-45 de minute, noi am luat trupă, microbuze, instrumente, inginer de sunet, tehnici, şoferi şi am pornit concertele cu band 100% live de minim 60 de minute. La început am cântat pe acelaşi onorariu ca în formula de patru [trei solişti plus un DJ] ca să nu speriem impresarii şi ca să dovedim că muzica sună chiar mai bine aşa!

Mihai avea atunci 27 de ani şi transforma o proiect dance într-o trupă pop.

Cea mai recentă mişcare genială a Managerului Mihai Sturzu a fost aducerea Danei Nălbaru înapoi în Hi-Q. Discuţiile şi negocierile pe care le-a avut cu toată lumea au fost de lungă durată şi extrem de delicate. Orgoliile sunt mari în lumea artiştilor! [Da, şi despre mine vorbesc]

Revenirea Danei a fost o mişcare de management foarte bine primită de fani şi de presă:

Artistul Mihai Sturzu

Sunt probabil cel mai mare fan şi cel mai mare critic al Artistului Mihai Sturzu.

Am crezut în Artistul din el mai mult chiar decât a crezut Mihai Sturzu în el. Am crezut în el pentru că l-am văzut cântând şi făcând show în peste 1000 de concerte, l-am văzut ridicând lumea şi ducându-i la extaz în 6 ani de petreceri în Twice, l-am văzut prezentând emisiuni TV cu mii de spectatori.

Doar un artist atins de geniu poate face ca mii de oameni să vibreze, să râdă, să lăcrimeze, să cânte şi să danseze. Iar Mihai a făcut asta timp de 18 ani! Cei care aţi fost la concerte ştiţi despre ce vorbesc, cei care nu aţi prins niciun concert Hi-Q nu aveţi cum să înţelegeţi energia pe care artistul acesta ştie să o transmită.

Majoritatea artiştilor români [din muzica pop şi dance] cântă o melodie, mulţumesc publicului, prezintă titlul următoarei melodii, cântă următoarea melodie. Mihai transforma concertele Hi-Q în adevărate poveşti... cu schimbări surprinzătoare de melodii în playlist, cu opriri ale melodiei dacă publicul nu reacţiona într-un anumit fel, cu momente de glume inventate ad-hoc care se transformau uneori în momente de stand-up comedy... cu schimbări ale textelor melodiilor pentru a include numele şi poveştile unor prieteni din public...

Mihai Sturzu era artistul spumos care "făcea show"!

Am avut multe melodii de succes, dar impresarii invitau trupa Hi-Q pentru că "făcea show". Iar show-ul era 90% realizat de Mihai.

Un moment în special m-a impresionat şi cred că spune multe despre el:
Aş minţi să vă spun că toate 1000 de concerte Hi-Q au fost perfecte, bine organizate, bine cântate şi cu succes maxim. Unele locuri unde eram invitaţi erau nepotrivite muzicii noastre [mai ales de când cântam cu band 100% live] şi publicul nu era cel mai prietenos :-)

La un moment dat am cântat într-un fost club de manele pe care patronul voia să-l schimbe într-un club dance... Şi ne-a invitat pe noi la primul concert, convins că muzica noastră prinde la toată lumea. Ce-i drept, publicul ne ştia melodiile, dar stăteau la mese cu whiskey-ul, erau cam beţi şi se uitau ciudat la chitările de pe scenă.

 Dacă Mihai ar fi refuzat să cânte acolo, ar fi fost înţeles de toată lumea. Dacă Mihai ar fi tăiat din melodii ca să avem recitalul mai scurt, nu s-ar fi supărat nimeni. Dacă Mihai nu ar fi avut chef să vorbească între melodii pentru că publicul era beat, ar fi fost de asemenea OK.

Dar Mihai nu s-a raportat la situaţia nepotrivită, nu a scăzut ştacheta propriei valori, nu a încălcat contractul pe care îl semnase. Mihai a condus un concert Hi-Q la nivelul lui, nu la nivelul acelei situaţii. Când m-am dat jos de pe scenă înţelesesem încă o dată ce om aveam lângă mine.

Au fost multe momente în care am văzut că Artistul Mihai Sturzu avea propriile standarde şi nu se compara cu alţi colegi de breaslă, ci doar cu propriile ambiţii. Iar ambiţiile lui nu au fost niciodată mici.

Omul Mihai Sturzu

Mihai este omul care a depăşit toate prejudecăţile pe care le-a întâlnit. Un om ambiţios pentru care “nu se poate” nu a existat niciodată. Un om care sună de fiecare dată la Poliţie când vede o problemă în trafic, un om care sare primul în ajutor când cineva are o problemă, un om care vine primul la treabă şi pleacă ultimul.

Un om care a dovedit de fiecare dată că drumul lui este doar al lui, în pofida oricărui comentator de pe margine. În pofida oricăror reguli impuse de “gura lumii”. El este omul pentru care orice vis improbabil este doar o misiune de îndeplinit. El este profesorul de engleză care a devenit prezentator TV de succes, el este designer-ul de coperţi care a devenit pilot, el este artistul iubit de o generaţie care poate fi şi om politic.

Mihai Sturzu - Luni 20012

Yin şi Yang

Privind în urmă pot decupa foarte uşor momentele în care Mihai a venit cu câte o idee genială care ne-a reinventat sau ne-a dat un suflu nou. Munca muzicală am făcut-o eu mereu, pentru că fiecare idee bună este bună doar dacă este pusă în practică :-) Dar împreună ne-am completat extraordinar: el trăgea de mine, eu mă puneam la treabă; el inventa, eu construiam; el avea viziunea, eu o făceam realitate.

Mihai nu e perfect. A făcut multe greşeli şi sunt câteva persoane care l-au criticat pentru modul în care s-a comportat uneori. Dar de fiecare dată a făcut-o pentru a proteja brand-ul Hi-Q, trupa Hi-Q, numele Hi-Q.

El este poate singurul om care a protejat Hi-Q mai mult decât s-a protejat pe el însuşi. Pentru acest lucru l-am respectat şi l-am iubit!

De ce Mihai Sturzu?

Pentru că nu m-a lăsat să mă opresc, să îmi pierd încrederea, să uit cine sunt şi ce vise am. Pentru că a condus 1 milion de kilometri şi ne-a condus cu bine de fiecare dată. Pentru că era primul care instala toba, primul care căra boxele şi ultimul care pleca de la scenă. Pentru că m-a învăţat să îmi doresc mereu mai mult, pentru că mi-a arătat că merit tot ce e mai bun, pentru că mi-a spus că niciun vis nu e prea înalt.

Pentru că... tot.

Mulţumesc.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

paradoxal
4.08.2014, 13:25:16

Pacat ca in materie de poltica este varza totala.

+3 (3 voturi)
Florin Grozea
4.08.2014, 20:38:40

Nu știu cum e în politică, dar cred că niște calități umane și profesionale nu dispar dacă schimbi domeniul de activitate.

-4 (4 voturi)
paradoxal
4.08.2014, 21:51:58

Nu am pus la indoiala calitatile prietenului tau(in muzica ma refer). Dar cind alegi sa fii membru unui partid care a dat Romaniei cei mai straluciti infractori(pardon,puscariei)apai,scuze/moa,imi permit pe buna dreptate sa fac astfel de observatii concrete.

+3 (3 voturi)
Hatru
5.08.2014, 10:18:26

Exact. Cine seamana se-aduna. In plus Nalbaru, cand a plecat din trupa a facut niste dezvaluiri foarte interesante. Traseul TSD al acestui "artist si manager genial" nu ma mira deloc.

+1 (3 voturi)
salad fingers
5.08.2014, 14:55:17

Muzică de cacao, politician de cacao...

+1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (7)

Modifică Setările