În aşteptarea unui regal: Festivalul „George Enescu“. Ce bilete mai sunt disponibile la marile orchestre ale lumii
0Printre marile orchestre care participă la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional „George Enescu“, care se va desfăşura între 30 august şi 20 septembrie, se numără cele ale Filarmonicilor din Berlin şi Israel, London Symphony şi Orchestra Regală din Amsterdam (Concertgebouw).
Festivalul „George Enescu“ este aşteptat cu emoţie. O dată la doi ani cele mai mari orchestre ale lumii poposesc în Bucureşti. Lumea aleargă, într-o frenezie, timp de aproape o lună de zile, de la Sala Mare a Palatului unde, în fiecare seară (de la ora 19.30) poate să asculte filarmonici renumite, la concertele de la miezul nopţii de la Ateneu (care încep la ora 22.00). Vom avea în faţă, pe scenele româneşti, solişti şi orchestre faimoase, pe care de obicei numai la Mezzo putem să le vedem şi să le ascultăm.
Trei săptămâni şi 58 de concerte
Ediţia 2015 va găzdui timp de 22 de zile 58 de concerte la Sala Palatului şi la Ateneu, precum şi multe alte evenimente în aer liber, în cadrul „Pieţei Festivalului“ şi al programului cu artişti plastici ale căror lucrări vor fi expuse în cadrul „Bucureştiului Creativ“. Aproximativ 2.500 de artişti străini şi 500 de artişti români vor participa la ediţia din acest an a Festivalului.
Cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului aduce în premieră la Bucureşti, după 15 ani de discuţii, Orchestra Filarmonicii din Berlin, care va urca pe scena Sălii Palatului pe 3 septembrie, sub bagheta legendarului dirijor englez Sir Simon Rattle. Orchestra Filarmonicii din Berlin a fost desemnată de prestigioasa revistă britanică „Gramophone“ în top 10 cele mai bune orchestre din Europa (2006) şi votată a doua cea mai bună orchestră din lume (2008), după Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam (care va concerta, de asemenea, în festival pe 20 septembrie).
Celebrul dirijor israelian Zubin Mehta (foto) revine în programul festivalului, alături de Filarmonica din Israel, cu două concerte programate pe 31 august şi 1 septembrie. O orchestra americană de prestigiu vine în premieră în România – San Francisco Symphony – şi va interpreta, pe 7 septembrie, şi o lucrare de George Enescu.
Şi alte orchestre cotate la cel mai înalt nivel internaţional vor interpreta compoziţii de George Enescu pe parcursul celor trei săptămâni de festival: Staatskapelle din Dresda (6 septembrie), London Symphony Orchestra (8 septembrie), Orchestra Filarmonicii din Sankt Petersburg (10 septembrie), Filarmonica din Monte Carlo (16 septembrie), Filarmonica din Viena (16 septembrie), Filarmonica Regală din Liverpool (17 septembrie).
Rapsodia nr. 1 de Enescu, în deschiderea Festivalului
Ediţia 2015 a Festivalului se va deschide cu un concert susţinut de Orchestra Română de Tineret, care va interpreta alături de violonista-vedetă Sarah Chang (26 de ani). Artista, cu părinţi născuţi în Coreea de Sud şi cetăţenie americană, a debutat la vâsta de doar opt ani, alături de prestigioasa Filarmonică din New York şi, în anul 2012, a împlinit 20 de ani de înregistrări exclusive pentru EMI Classics.
În anul în care se împlinesc150 de ani de la naşterea legendarului compozitor finlandez Jean Sibelius (1865-1957), violonista Sarah Chang, despre care „The New York Times“ scria că „talentul ei este la un nivel atât de înalt, încât nu ne rămâne decât să îl venerăm“, aduce pe scena Festivalului George Enescu chiar „Concertul Nr.2 pentru vioară şi orchestră în Re minor“ de Sibelius, unul dintre cele mai frumoase concerte pentru vioară compuse vreodată. În programul de deschidere, Orchestra Română de Tineret va fi dirijată de estonianul Kristjan Jarvi, ca mai avea în program „Rapsodia nr. 1“, de George Enescu şi „Carmina Burana“, de Karl Orff (alături de Corul Filarmonicii „George Enescu“, dirijat de Iosif Ion Prunner). Formată din tineri muzicieni, Orchestra Română de Tineret, una dintre cele mai promiţătoare din România, a fost invitată în 2014 să susţină o serie de concerte pe celebra scenă a Academiei Santa Cecilia din Roma.
Recitalurile violoniştilor Anne Sophie Mutter şi David Garrett (Germania), Janine Jansen (Olanda) sau ale pianistelor Maria João Pires (Portugalia) şi Elisabeth Leonskaja (Rusia) se numără, de asemenea, printre atracţiile acestei ediţii.
Bilete disponibile pentru mari orchestre
În acelaşi timp, preţurile biletelor sunt printre cele mai avantajoase din lume pentru un eveniment de o asemenea anvergură artistică. Prin comparaţie, biletele la Festivalul de la Lucerna (Elveţia) variază între 40 şi 200 de euro pentru un spectacol, în timp ce la BBC Proms (Marea Britanie) preţurile pot ajunge la 100 -150 de lire sterline.
Orchestra Filarmonică din Israel
Orchestra îl va avea la pupitru pe dirijorul israeloian Zubin Mehta, care a dirijat chiar ediţia din acest an a probabil celui mai faimos eveniment de muzică clasică din lume: Concertul de Anul Nou de la Viena. Orchestra va concerta pe 31 august, şi respectiv, 1 septembrie. În program: Schoenberg (Simfonia de cameră nr. 1) şi Bruckner (Simfonia nr. 8).
Orchestra Simfonică din San Francisco
E un mare punct de atracţie, fiind vorba despre o orchestră americană, cu un stil diferit faţă de orchestrele europene. Are în palmares un Premiu Pulitzer pentru Muzică. Este prima orchestră care a făcut transmisii simfonice la radio, în 1926. San Francisco Symphony Orchestra va interpreta inclusiv o lucrare de George Enescu în ediţia 2015, ceea ce constituie un adevărat eveniment: e de ascultat cum sună Enescu în versiunea americanilor. Luni, 7 septembrie, la Sala Palatului. vom putea asculta: George Enescu („Voix de la nature“) John Adams ( „Absolute Jest“ cu participarea Cvartetului „St. Lawrence“ ) şi Ludwig van Beethoven (Simfonia nr. 3, „Eroica“).
Orchestra Simfonică din Londra
Nu este pentru prima oară când London Symphony Orchestra (LSO) este prezentă în festivalul Enescu. Premiera este ca la pupitru se va afla Ion Marin, unul dintre cei mai aclamaţi dirijori de origine română din lume, fiul cunoscutului Constantin Marin, fondatorul Corului Madrigal. Miercuri, 9 septembrie, solişti vor fi artiştii francezi fraţii (foto)Renaud Capuçon (vioară) şi Gautier Capuçon (violoncel). În program: Johannes Brahms (Dublul concert pentru vioară, violoncel şi orchestră) şi Gustav Mahler (Simfonia nr.5).
Orchestra Regală din Amsterdam
Se află în top 10 cele mai bune orchestre ale lumii. A devenit celebra sintagma folosită de criticii internaţionali, care, referindu-se la această orchestră spun că are „un sunet catifelat“, inconfundabil. Royal Concertgebouw Amsterdam este formată din 120 de muzicieni, din peste 20 de ţări si are un public de 250.000 de spectatori pe an. Iar concert maestrul orchestrei este românul Liviu Prunaru, unul dintre cei mai talentaţi şi bine cotaţi international violonişti români ai momentului. Orchestra a concertat de mai multe ori în cadrul Festivalului Enescu, inclusiv în ediţia 2013.
Pe 20 septembrie, la finalul festivalului, orchestra dirijată de letonianul Andris Nelsons (36 de ani), va avea în program lucrări de Johannes Brahms (Simfonia nr. 2), George Enescu (Rapsodia nr. 2) şi Maurice Ravel („Daphnis şi Chloé“ Suita nr. 2).
Nonconformistul David Garett şi rockul simfonic
În seria Recitaluri şi concerte camerale, nu trebuie ratat concertul din 15 septembrie, de la ora 17.00, de la Ateneu, susţinut de Filarmonica din Monte Carlo, dirijată de italianul Gianluigi Gelmetti. În program lucrări semnate de George Enescu („Balada pentru vioară şi orchestră“), de Max Bruch („Concertul pentru vioară şi orchestră“) şi de Maurice Ravel („Alborada del gracioso“, „Pavană pentru o infantă defunct“ şi „Bolero“). Solist va fi nonconformistul violonist german David Garett (34 de ani), care a impus rockul simfonic pe scenele tradiţional clasice. Născut la Aachen, cu un tată jurist german şi o mamă prim-balerină americană, electrizantul Garett are deja o carieră fără egal: susţine concerte clasic în marile filarmonici din lume, dar şi pe scenele în aer liber, cu programe de tip crossover. „După părerea mea, toţi acei Paganini, Liszt şi Chopin din secolul 19 au fost primele vedete rock ale lumii“, afirmă el. „Bach a făcut aranjamente după lucrările lui Vivaldi, iar Mozart, după marşuri turceşti. Beethoven voia şi el să încânte masele, folosind mijloace muzicale în acest scop“, susţune artistul.
Succesiunea compoziţiilor proprii presărate cu aranjamente ale unor piese clasice, de la piesa de virtuozitate „Rapsodie pe o temă de Paganini“, bazată pe Capriciul nr. 24 de Niccolò Paganini până la piesa de rock clasic „Nothing Else Matters“ a trupei Metallica, a uimit întreaga lume. Susţinătorii săi şi criticii au intrat într-un dialog legat de orientări muzicale, dialog care a reaprins interesul legat de mijloacele prin care muzica poate fi comunicată.
Artistul a fost răsplătit cu un premiu Echo Classic în 2008 la categoria „Clasici fără frontiere“. În iunie 2010, a ridicat mănuşa unei mari provocări: proiectul Rock Symphonies. Astfel, în legendarul concert de la Park Wuhlheide din Berlin, compoziţii celebre de la epoca barocă până în vremurile moderne, de la Bach la Nirvana, au fost prezentate într-un limbaj simfonic cu aranjamente noi. În 2011, artistul a primiy două premii Echo pentru „Rock Symphonies“.
Prezenţe româneşti: de la Dan Grigore la Ruxandra Donose
Ediţia din 2015 aduce pe scena festivalului şi Corul şi Orchestra Filarmonicii „George Enescu“, care vor prezenta opera în concert „Wozzeck“, de Alban Berg, considerată o lucrare de referinţă a secolului al XX-lea, dar şi Orchestra Naţională Radio şi Corul Academic Radio, care vor interpreta „Simfonia nr. 8“, de Gustav Mahler.
O altă prezenţă extraordinară este cea a lui Ion Marin (55 de ani), unul dintre muzicienii de origine română cel mai bine cotaţi în lume, care va dirija pe scena Sălii Palatului London Symphony Orchestra, pe 8 şi 9 septembrie. Alte prezenţe româneşti importante sunt dirijorii Cristian Mandeal şi Horia Andreescu, pianistul Dan Grigore, mezzosoprana Ruxandra Donose, soprana Valentina Naforniţă, pianista Alexandra Dariescu, cvartetele „Ad libitum“ şi „Arcadia“, Corul Madrigal, Orchestra de Cameră Bucureşti.
Vor fi, de asemenea, prezenţi în Festival şi câştigători ai concursului „George Enescu“: Alexandru Tomescu, Ştefan Tarara, Vlad Stănculeasa, Publicul va putea asculta 20 de lucrări de George Enescu în interpretările moderne ale unora dintre cele mai importante orchestre din lume.
O seară Mozart, sub bagheta lui Mădălin Voicu
Pe 12 septembrie, la Ateneul Român, publicul se poate bucura de o seară integrală Mozart, în intepretarea Orchestrei de Cameră Bucureşti „Ion Voicu“, sub bagheta cunoscutului dirijor Mădălin Voicu. Soliştii vor fi o alăturare pe cât de surprinzătoare, pe-atât de frumoasă: violonistul Ştefan Tarara (29 de ani), născut la Heidelberg din părinţi români şi laureat al ediţiei 2014 a Concursului Enescu, într-o finală cu ovaţii şi strigăte de „bravo“, va concerta alături de unul dintre cei mai reputaţi muzicieni ai lumii - violonistul francez Pierre Amoyal (66 de ani). Cei doi vor aduce publicului „Concertul pentru două viori în Do Major“, de Mozart.
Stabilit in Germania, violonistul Ştefan Tarara a făcut senzaţie la Concursul Enescu, ştirea despre premiul obţinut fiind preluată de publicaţiile britanice.
Unii dintre cei mai aclamţi muzicieni români în plan internaţional, dirijorul Cristian Mandeal şi mezzosoprana Ruxandra Donose se întâlnesc pe aceeaşi scenă la Festivalul Enescu, în dupa-amiaza zilei de 16 septembrie, la Ateneul Român. Le va fi alături Orchestra Filarmonicii din Monte Carlo, cu 87 de instrumentişti, cea mai veche orchestră din lumea francofonă. În program sunt lucrări de Béla Bartók, George Enescu şi GustavMahler.
Holender, între reuşită şi înfrângere
Director artistic al Festivalului „George Enescu“ din 2003, Ioan Holender a anunţat că ediţia din acest este ultima de care se ocupă. Holender, care trăieşte la Viena, a ocupat din 1992 şi până în 2010, şi funcţia de director al Operei de Stat din Viena, fiind cel mai longeviv director din istoria Operei vieneze..
„Cea mai mare înfrângere a mea este că nu am reuşit cu niciunul dintre guverne şi cu niciunul dintre preşedinţi, în toţi aceşti ani de când mă ocup de festival, să mişc ceva pentru a avea o sală de concerte demnă, decentă şi corespunzătoare oamenilor care trăiesc în Capitală. Facem compromisuri să reuşim să ţinem concertele în Sala Mare a Palatului. Şi ţi-e ruşine pentru România că nu are o sală cum e cea din Sofia. Construirea Sălii Ateneului, în 1888, a fost unul dintre primii paşi europeni pe care i-a făcut România în acea vreme“, a spus Ioan Holender.
Bugetul pentru Festivalul Internaţional „George Enescu“ 2015 este de aproximativ 35 de milioane de lei, din care Ministerului Culturii i-a fost solicitată suma de 28 de milioane de lei, restul finanţării putând fi asigurată din sponsorizări şi din vânzări de bilete.
În total aproximativ 2.500 de artişti străini li 500 de artişti români vor participa în ediţia 2015 a Festivalului George Enescu
Seria Recitaluri şi Concerte Camerale
Ateneul Român
Categoria 1 160 lei
Categoria 2 130 lei
Se încarcă comentariile...
