În luptă cu ectoplasmele VIDEO

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

LEJER Reboot-ul 2016 al filmului original „Ghostbusters“ din 1984 are mult umor şi acţiune, dar suferă de aceeaşi puerilitate ca şi varianta de bază. Diferenţa este că acum cei patru vânători de ectoplasme sunt toţi de sex feminin.

Nimeni nu ia în serios filmul acesta ca film horror, ca de altfel nici pe celelalte două „variante originale“ din anii ’80 (1984 şi 1989, ambele regizate de Ivan Reitman), deşi jump scare-urile sunt practicate la greu de realizatori, şi câteodată le şi reuşesc. Nici ca fantasy sau science fiction, celelalte două genuri „oficiale“ ale seriei. Nu, „Ghostbusters“ (indiferent la care din cele trei pelicule ne referim) este un film plin de umor, cu alte cuvinte un produs lejer şi „de vară“, ideal pentru aceste zile caniculare. Cu toate acestea, poziţia fruntaşă în box-office-ul american i-a fost „furată“ lui „Ghostbusters“ 2016 de animaţia „The Secret Life of Pets“ şi e de presupus că adevăratul film al verii va fi „Suicide Squad“, producţie DC Comics care va fi lansată în SUA şi România pe 5 august.

„Sad and lonely women“

Noul „Ghostbusters“, regizat de Paul Feig, actoraş şi regizor în principal de televiziune, şi coscris de acesta pe baza filmului din 1984 (acela era scris de unul dintre interpreţii principali, Dan Aykroyd, şi de celebrul regizor Harold Ramis), are, în primul rând, surprinzător de mult umor şi acesta este principala sa calitate, nu povestea fantasmagorică şi „trasă de păr“ sau aspectele horror. Pentru a vedea că acesta nu este un horror, este suficient să-l comparăm cu un alt film al verii lansat cu tam-tam, „The Conjuring 2“ (regia James Wan), oricât de previzibil era acela şi chiar dacă ambele filme lucrează cu fantome, apariţii paranormale şi jump scare-uri.

Umorul are mai multe surse şi poantele, în general reuşite, provin din mai multe direcţii, inclusiv din numeroasele aluzii cinefile la seria originală (Murray, Aykroyd şi Weaver au cameo-uri aici) şi la alte filme. În primul rând, aici nu avem de-a face cu nişte luptători eroici în eterna bătălie a omului cu supranaturalul, cum era cazul soţilor Warren din seria „The Conjuring“, ci cu patru eroine care sunt numite în general „looseriţe“ (ghinioniste), pe care nu le ia nimeni în serios şi de care toată lumea îşi bate joc, de la „demistificatorii de paranormal“ până la autorităţile care le supun oprobriului public, chiar atunci când ştiu că au dreptate. „Este o nouă tentativă disperată de a atrage atenţia a acestor femei jalnice şi singure“, comunică publicului cu o satisfacţie nedisimulată secretara primăriei newyorkeze.

image

Valuri de ectoplasmă

Abby Yates (Melissa McCarthy, interpretă consacrată a graselor simpatice în ultimii ani şi actriţă-fetiş a lui Feig) şi-a dedicat viaţa studierii paranormalului, dar activitatea sa de om de ştiinţă nu este luată în serios de nimeni. Prietena sa, Erin Gilbert (Kristen Wiig, o ajută faţa pentru a juca „femei jalnice şi singure“, a făcut furori cu un astfel de personaj în „Imogene“, acum câţiva ani), şi-a pierdut slujba de la universitate din cauza unor astfel de preocupări. Li se alătură inginera atomistă Jillian Holtzmann (Kate McKinnon, de departe cel mai simpatic personaj al filmului, are un stil de joc similar lui Harpo Marx) şi negresa simplă, dar cu suflet mare Patty Tolan (Leslie Jones), ex-taxatoare la metrou.

Aşadar, au trecut 30 de ani de la primul film şi, cum feminismul oblige, grupul de „ghostbusters“ e constituit acum exclusiv din femei. Secretarul lor este drăguţul, dar dislexicul şi „papă-lapte“ Kevin (Chris Hemsworth, care arată că poate fi şi actor). Villain-ul din film, Rowan North (Neil Casey), care supune New York-ului (pentru prima dată într-un film) unei invazii de fantome şi „morţi vii“, este la rândul său un umil boy într-un hotel bântuit, care ajunge la sociopatie pentru că nu mai suportă să-i fie ignorat egoul. Cum efectele speciale au evoluat şi ele, eroinele sunt stropite cât mai des cu valuri de ectoplasmă ejaculate de monştri, iar în final aceasta invadează tot New York-ul asediat de fiinţele de dincolo.

Info

Vânătorii de fantome / Ghostbusters (SUA, 2016)
Regia: Paul Feig
Cu: Melissa McCarthy, Kristen Wiig, Kate McKinnon, Leslie Jones, Chris Hemsworth

3,5 stele

PORTRET DE REGIZOR

Abbas Kiarostami – cel care-a pus cinemaul iranian pe hartă

image
image

Ne-a părăsit luna aceasta, pe 4 iulie, la vârsta de 76 de ani, şi unul dintre cei mai mari cineaşti ai lumii, cu o carieră internaţională fulminantă: iranianul Abbas Kiarostami, cel care este socotit principalul responsabil de impunerea, la începutul anilor ’90, a cinematografului iranian ca una dintre şcolile de film cele mai importante pe plan mondial. Abbas Kiarostami s-a născut pe 22 iunie 1940, în capitala iraniană Teheran, şi a decedat acum aproape trei săptămâni în capitala franceză Paris, în urma unui necruţător cancer gastrointestinal.

Cineast din întâmplare

44 de titluri poartă semnătura lui Kiarostami (multe dintre ele scurtmetraje sau documentare), dar cu toate acestea, spre deosebire de alte cazuri, viitorul cineast nu s-a gândit de la bun început că va deveni regizor, mai exact până la vârsta de 30 de ani. Iranianul a absolvit universitatea cu o diplomă de belle arte (nu-i deloc singurul cineast cu o educaţie plastică) şi a început să lucreze ca designer grafic. S-a alăturat unui „centru pentru dezvoltarea intelectuală a copiilor şi tinerilor“, unde a iniţiat o secţiune de film, şi astfel a început să-şi dorească să fie regizor.

În 1970, la vârsta de 30 de ani, îi apare primul film, un scurtmetraj intitulat „Pâinea şi aleea“, doar 10 minute care erau însă o bijuterie. Vor urma, în următoarele două decenii, multe filme, majoritatea scurte sau documentare, turnate în Iranul natal şi vorbind despre realităţile acestuia. Impunerea pe plan internaţional avea însă s-o realizeze în 1990, odată cu filmul „Close-Up“ (foto dreapta jos), un succes uriaş şi instantaneu în toate comunităţile cinefile din lumea întreagă.

Filmele lui Kiarostami din anii ’90 sunt din ce în ce mai apreciate pe plan internaţional, culminând cu Palme d’Or-ul cannez acordat splendidei pelicule „Gustul cireşii“ în 1997, şi atrag astfel atenţia asupra întregului val de cineaşti iranieni. Cinematografia iraniană devine prin urmare cea mai importantă şi premiată la festivaluri de profil în anii ’90. Kiarostami va regiza filme şi în străinătate, culminând cu „Copie conformă“ (2010), unde-şi împlineşte visul de-a-o regiza pe Juliette Binoche. Totodată, Kiarostami a fost o figură majoră în lumea artei, având la activ numeroase epoziţii de fotografie, scurtmetraje sau poezie.

image

Top 5 filme importante

1. Close-Up (foto dreapta sus) (Iran, 1990)
2. Gustul cireşii (Iran-Franţa, 1997)
3. Life, and Nothing More... (Iran, 1992)
4. Through the Olive Trees (Iran-Franţa, 1994)
5. The Wind Will Carry Us (Iran-Franţa, 1999)

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite