Şansa ONB: Reforma

Scandalul de la ONB pune în evidenţă înapoierea sistemului de organizare al tuturor instituţiilor muzicale din România. Un mediu care nu stimulează performanţa locală. Am scris de multe ori pe acest blog despre asta. Voi relua, din articole mai vechi, diverse exemple de bune practici de la teatre de operă comparabile ca dimensiune cu ONB.

Articol publicat pe blogul Despre Opera.

Este posibilă în România o subvenţie publică (din bugetul Ministerului Culturii dar şi cel local) de 20 de milioane de EUR pentru un teatru de operă? Nu e chiar imposibil, dacă privim spre găurile negre create în bugetul de stat de autostrăzile care nu se mai fac niciodată sau de alte mari proiecte similare, în care banii publici se găsesc cu mare uşurinţă. Pe de altă parte, calitatea spectacolelor teatrelor de operă din ţară este încă atât de scăzută încât trebuie multă reconstrucţie, la nivelul principiilor de bază: o orchestră bună, ansambluri funcţionale şi profesioniste etc. În timp, performanţa crescând, va fi nevoie şi de o subvenţie tot mai mare.

Începând cu anul 2014, revista britanică Opera Now publică în fiecare număr un articol dedicat unei companii de operă, oferind multe date interesante, spre care spectatorul român poate privi cu mai puţine complexe de inferioritate.

Grand Théâtre de Genève:

• Locuri: 1600, Grad de ocupare: 90%
• Buget total: 83 milioane EUR, din care subvenţie stat: 54 mil. EUR – acoperă 65% din buget (cantonul Geneva, cu o populaţie de 200.000 locuitori, asigură aceşti bani), subvenţii private: 4.1 mil. EUR, iar restul este completat din bilete şi alte surse de autofinanţare.
• Teatrul programează anual o Stagione (nu repertoriu): 8 producţii de operă şi 3 de balet. Pentru sezonul 2014-2015 sunt aşteptate 5 producţii noi şi un import (Porgy and Bess).
• Director musical: Neeme Järvi (directorul orchestrei Suisse Romande); Director general: Tobias Richter – care aminteşte într-un mini interviu că birocraţia elveţiană e greoaie.

Să facem un mic calcul comparativ cu Grand Théâtre de Genève: Dacă o comunitate  de 200.000 de locuitori, având un PIB/cap de locuitor de 48.000 EUR, alocă 54 de milioane de EUR pentru operă, atunci Bucureştii cu o populaţie de 2.000.000 de locuitori, având un PIB/cap de locuitor de 13.300 EUR, ar trebui să poată aloca fără probleme o sumă similară. Populaţia e de 10 ori mai mare, în timp ce PIB-ul e doar de 3 ori mai mic. Fiscalitatea din Elveţia este mai mică decât în România. O regulă de trei simplă indică o capacitate de finanţare a Operei de minim 100 milioane de EUR din partea Bucureştiului. Cu toate acestea, bugetul total al ONB şi al Operetei la un loc este de aproape 6 de ori mai mic decât al Operei din Geneva. Dacă primarii micului Paris se mai întreabă de ce oare cel mai mare partid din România nu reuşeşte să atragă intelectualii, iată un posibil răspuns….

Continuarea articolului, pe blogul Despre Opera.