Actul I din opera Parsifal, în deschiderea stagiunii Filarmonicii  „George Enescu“, în luna octombrie

Două concerte-spectacol cu actul I din opera Parsifal, de Richard Wagner, prezentate de Christian Badea, unul dintre cei mai importanţi dirijori români, şi Fundaţia Română pentru Excelenţă în Muzică, în parteneriat cu Filarmonica «George Enescu», vor avea loc în deschiderea stagiunii 2016-2017 a Filarmonicii "George Enescu", pe 7 şi 8 octombrie.

Prin aceste concerte dirijate de Christian Badea,  de pe 7 şi 8 octombrie, de la Ateneul Român, va fi deschisă stagiunea de concerte 2016-2017 a Filarmonicii „George Enescu”.

Publicul va beneficia de două spectacole de înaltă ţinută. Sub bagheta maestrului Christian Badea se vor afla orchestra şi corul Filarmonicii «George Enescu» şi soliştii invitaţi Ştefan Vinke (Parsifal), Eric Halfvarson (Gurnemanz), Petra Lang (Kundry), Bela Perencz (Amfortas), consideraţi printre cei mai mari interpreţi wagnerieni la ora actuală.

Concertele-eveniment «Parsifal la Ateneul Român» sunt un concept nou şi unic atât în România, cât şi în lume. Ele prezintă creaţia lui Wagner într-un spectacol în care publicul se află în mijlocul acţiunii. Se împletesc în mod firesc componentele muzicale (orchestră, cor, solişti) cu elemente de teatru complexe (lumini, decor, costume, efecte speciale vizuale şi de sunet). De altfel, sala Ateneului în sine – o sală-monument istoric – joacă un rol esenţial prin arhitectura şi acustica sa unică în lume, astfel încât experienţa publicului este directă şi copleşitoare.

"Wagner se canta foarte rar in Romania. Nu exista o traditie in acest sens si nicio scoala de canto care sa formeze solisti pentru acest repertoriu. Din acest punct de vedere, Romania se afla cu mult in urma tarilor europene cu traditie culturala, dar am constatat cu bucurie ca exista un potential de afinitate muzicala si stilistica deosebita a orchestrei si corului Filarmonicii cu muzica lui Wagner. Proiectul "PARSIFAL la Ateneul Roman", initiat in luna mai 2015, este un inceput de construire a unei traditii a stilului wagnerian in Romania, care implica artistii romani in colaborare cu artisti straini renumiti, pentru a familiariza publicul cu opera marelui compozitor german", declara dirijorul Christian Badea.  

Parsifal este ultima operă compusă de Richard Wagner, privită de cunoscători cu o admiraţie vecină cu religiozitatea. 

Această operă a lui Wagner este un Everest al muzicii clasice, cu multe conotaţii simbolice, fiind legată şi de ideea de creştinism. Piesa este uluitoare, nu are aşa multă acţiune şi se pretează la o prezentare în concert.
Vor fi mai multe efecte. Ca să subliniem ideea de mister, avem nevoie de întuneric. Regia este minimalistă, totul este foarte stilizat. Nu fac un concert cu solişti în frac la Ateneu, niciun spectacol de operă la Operă, am găsit o cale de mijloc. Vor fi lumini speciale, vor fi elemente de regie care vor crea atmosfera, astfel ca lumea să se identifice cu muzica. Efectele sunetelor de clopote, pe care Wagner le-a scris,  nu pot fi uşor reproduse. Trebuie să ai nişte clopote imense care cântăresc tone şi, pentru că nu  le avem la dispoziţie,  vom produce electronic aceste sonorităţi impresionante. Sunt multe simboluri şi pentru ca publicul să înţeleagă cât mai bine, vom pune traducerea libretului în program. Prin luminile pe care le vom crea, vom fi cât mai aproape de atmosfera optimă, într-o sală întunecată, cu voci wagneriene, cu o orchestră mare, cu alt sunet decât cel obişnuit într-o sală de concert. Acolo se va întâmpla magia muzicii lui Wagner care nu poate fi explicată prin cuvinte, spunea Christian Badea, când a dirijat şi actul al III-lea din Parsifal, la Ateneu, în mai 2015.

Un concept nou si unic de spectacol

Cei 60 de membri ai corului barbatesc canta intr-un cerc care cuprinde si publicul. Spectatorii se regasesc astfel in mijlocul muzicii si al legendei Cavalerilor Sfantului Graal. Solistii se misca liber prin sala si canta pe scene special amenajate, ceea ce asigura o

Pentru crearea unei traditii wagneriene

Realizarea celor doua spectacole va contribui la familiarizarea muzicienilor romani, membri ai Orchestrei si Corului Filarmonicii "George Enescu", cu cea mai elevata creatie a lui Wagner si reprezinta o oportunitate de perfectionare la un nivel artistic de excelenta. Pe langa participarea lor la concerte, artistii straini vor sustine master class bazat pe repertoriul wagnerian, pentru cantaretii romani interesati sa abordeze acest stil. Aceste cursuri vor fi puncte de plecare pentru a stabili o traditie si o scoala a interpretarii wagneriene in Romania.

Artistii romani

Alaturi de muzicienii Orchestrei si Corului Filarmonicii "George Enescu", vor colabora impreuna cu artistii straini de nivel mondial si cantaretii romani Marius Bolos, Liviu Indricau, Iustinian Zetea si Sidonia Nica de la Opera Nationala Bucuresti si Ionut Popescu si Adrian Dumitru de la Filarmonica "George Enescu". Acestor artisti romani li se vor alatura Corul de copii Radio si elevi de la Liceul de Coregrafie "Floria Capsali". 

Societatea Wagner Romania

Evenimentul "Parsifal la Ateneul Roman" isi propune sa contribuie la crearea unei traditii wagneriene de cel mai inalt nivel artistic international in Romania si va atrage un public fidel din tara si din strainatate ￢ iubitorii muzicii lui Wagner fiind celebri pentru pasiunea cu care calatoresc de la un capat al altuia al lumii, pentru a participa la spectacole. Cu aceasta ocazie, a fost creata Societatea Wagner Romania, care va functiona ca o platforma de dialog cultural si forum de informare si intalnire a iubitorilor muzicii lui Wagner. Presedinte de onoare al Societatii Wagner Romania este E.S. domnul ambasador Werner Hans Lauk, ambasador al Republicii Federale a Germaniei.

Un public divers din generatii diverse

Proiectul isi propune sa atraga nu numai publicul avizat si pasionat de Wagner, dar va deschide orizonturi si unui public nou care, la o prima abordare, va veni la spectacole pentru subiectul operei, de un simbolism usor de inteles (legenda Mantuitorului, a sufletului inocent care salveaza omenirea), pentru ca in cursul spectacolului sa descopere si sa fie cucerit de muzica fascinanta a acestei capodopere. Aceasta reactie a publicului nou a fost absolut unanima la concertele din mai 2015 si identica cu entuziasmul publicului din centre precum Viena, Berlin sau Bayreuth, unde muzica lui Wagner este cunoscuta si apreciata cu pasiune.

Concertele-eveniment de la Ateneu au si scopul de a atrage generatia tanara de elevi si studenti, care reprezinta o componenta importanta a acestui public nou. Ei vor descoperi o lume a legendelor si miturilor wagneriene, cu care sunt deja familiari prin experiente precum "Lord of the Rings", "Game of Thrones" sau "Star Wars" - povesti inspirate de subiecte similare cu ale lui Wagner. Repetitia generala, precedata de o scurta prezentare a subiectului operei, va fi dedicata elevilor si studentilor. 

O strategie culturala de viitor

Strategia pe termen lung a proiectului "Parsifal la Ateneul Roman" are ca obiectiv prezentarea in intregime a acestei capodopere in perioada de Paste (perioada cea mai potrivita cu subiectul ei) din fiecare an, ceea ce va contribui in mod esential la alinierea creativa si cultural-calitativa a Bucurestiului cu celelalte centre si capitale culturale mondiale. Este un plus semnificativ nu numai de o reala valoare culturala, dar si unul de imagine si de prestigiu national si international. Din acest punct de vedere, proiectul "Parsifal la Ateneul Roman" se aliniaza in mod firesc cu strategia culturala "Bucuresti 2021".

"Cultura este indicator al evolutiei si dezvoltarii unei natiuni, de aceea KMG International, sub brandul Rompetrol, sprijina formele de manifestare artistica si faciliteaza accesul publicului la evenimente muzicale de anvergura. Din 2010 suntem cu mandrie parteneri ai Festivalului si Concursului International George Enescu, am sustinut orchestra Fundatiei Principesa Margareta si tinerii artisti talentati, iar in luna octombrie vom oferi melomanilor aceste doua concerte wagneriene, in interpretarea filarmonicii si corului G. Enescu", a declarat Azamat Zhangulov, Vicepresedinte Senior KMG International.

"Sunt bucuros sa constat ca un proiect ambitios ce a debutat anul trecut cu prezentarea actului trei din Parsifal si continua anul acesta cu actul I al acestei atat de teatrale opere wagneriene se implineste cu ajutorul Institutului Cultural Roman. Sub bagheta lui Christian Badea, alaturi de international recunoscuti solisti wagnerieni, orchestra si corul Filarmonicii "George Enescu" isi consolideaza astfel publicul meloman rafinat si lipsit de mult timp de subtila si mereu redescoperita modernitate a paginilor maestrului de la Bayreuth, apropiindu-se iar de prestigiul marilor orchestre. Promotor al valorilor romanesti in context european si mondial, ICR va continua sa sustina proiecte de asemenea anvergura", a declarat Radu Boroianu, presedintele ICR, partener al evenimentului.

"Fara indoiala, deschiderea stagiunii 2016 - 2017 in octombrie va fi un eveniment de aristocratica tinuta, la nivelul marilor scene muzicale ale lumii. Sa ne aducem aminte de concertul cu Parsifal actul al -III-lea, un spectacol coplesitor, realizat anul trecut in aceeasi regie si sub aceeasi bagheta: maestrul Christian Badea. Solistii wagnerieni consacrati: Stefan Vinke, Eric Halfvarson, Petra Lang, Bela Perencz, alaturi de ansamblurile Filarmonicii sunt cea mai buna garantie pentru un adevarat eveniment muzical european. Wagner, din pacate, nu este un compozitor suficient cantat in Romania. Pot fi multe explicatii... Ce fac Filarmonica "George Enescu" si maestrul Christian Badea este sa familiarizeze publicul romanesc cu muzica de mare rafinament a compozitorului german", subliniaza Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii "George Enescu".

"Implicarea in proiectul Parsifal de la Ateneul Roman, vine ca o consecinta fireasca a pasiunii cu care Wurth Romania se implica in sustinerea artelor, ajutand in felul acesta la o mai buna cunoastere si intelegere a compozitorului Richard Wagner in randul publicului roman", a declarat Daniel Olteanu, director general Wurth Romania.

Christian Badea, dirijor aclamat în cele mai prestigioase săli de concert şi în celebre teatre lirice din Europa, America de Nord şi Asia, a studiat vioara la Conservatorul de muzică din Bucureşti şi dirijat de orchestră la Bruxelles. A continuat studiile de dirijat la Mozarteum din Salzburg, sub îndrumarea maestrului Herbert von Karajan şi s-a perfecţionat la Juilliard School din New York, unde principalul său mentor a fost Leonard Bernstein.

În Europa, dirijorul Christian Badea a condus orchestrele Royal Philharmonic şi BBC Symphony din Londra, Residentie Orchestra, Amsterdam Philharmonic şi Orchestra Radio din Olanda, Orchestra Beethovenhalle din Bonn, orchestrele Radio şi l'Ile de France din Paris, Orchestra Naţională din Lyon, orchestrele RAI din Torino, Santa Cecilia din Roma, Maggio Musicale din Florenţa, Filarmonica din Budapesta, Orchestra Naţională a Spaniei din Madrid şi orchestre din Valencia, Sevilla şi Bilbao. În Asia a condus Filarmonica din Hong Kong şi a întreprins un turneu în Japonia cu Orchestra Filarmonicii din Tokio. În America de Nord Christian Badea s-a aflat la pupitrul orchestrelor simfonice din Pittsburgh, Washington D.C., Atlanta, Detroit, Baltimore, Rochester şi Montreal.

Vastul său repertoriu include cele mai diverse epoci şi stiluri, de la Bach, Haydn, Mozart, Beethoven, integrale Bruckner şi Mahler, până la compozitori din secolul XXI. Din muzica secolului XX prezintă frecvent lucrări de Stravinski, Sibelius, Şostakovici, Prokofiev, Bartok, Janacek, Schönberg, Berg, Webern, Honegger, Zemlinsky, Walton, Britten, Vaughan Williams, Lutoslawski, Dutilleux, Messiaen, Ligeti, Henze şi Berio. Fiind un admirator al culturii franceze, dirijorul prezintă şi înregistrează numeroase lucrări din muzica franceză. Datorită interesului său deosebit pentru muzica contemporană, a colaborat cu compozitori renumiţi precum Leonard Bernstein, Samuel Barber, Peter Mennin, Michael Tippett, George Crumb, Frank Zappa, John Corigliano, Christopher Rouse, John Adams, adesea dirijând şi muzică contemporană românească.

Dintre înregistrările realizate de dirijor, de referinţă este cea de la Telarc, cu Royal Philharmonic din Londra, interpretând Simfonia nr. 3 de Saint-Saëns, înregistrările care au primit distincţii cu simfoniile autorilor americani Roger Sessions şi Peter Mennin, şi înregistrarea live a operei Antoniu şi Cleopatra de Samuel Barber distinsă cu un Premiu Grammy. Activitatea sa include şi participări la concerte şi spectacole de operă transmise de televiziune, în SUA, Italia, Spania, Marea Britanie, Austria, Japonia. De asemenea, este invitat să participe la numeroase festivaluri, printre care cele de la Paris, München, Verona, Maggio Musicale Fiorentino sau Hong Kong Arts Festival.

Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu“, a punctat importanţa evenimentului de la Ateneul Român:

„E nevoie ca măcar odată pe stagiune să avem un concert-eveniment. Să ieşim din tradiţia comodă, să dorim un spectacol neprovincial, de o rafinată ţinută, grandios. Le sunt recunoscător şi le mulţumesc maestrului Badea, Orchestrei, Corului, soliştilor si maestrului Prunner”.

Istorie Parsifal

Parsifal este ultima operă compusă de Richard Wagner, privită de cunoscători cu o admiraţie vecină cu religiozitatea. Cele trei acte ale operei nu descriu o acţiune continuă, iar ultimul, cel de al treilea, este atât de hieratic, încât se spune că reprezintă o „liturghie pentru toţi”, indiferent de rasă, confesiune sau cultură.
Istoria operei Parsifal în viaţa muzicală românească este marcată de doar două evenimente. Primul Parsifal integral românesc – şi ultimul, până astăzi ! – a putut fi văzut şi ascultat în octombrie 1932, la Opera din Bucureşti, sub bagheta dirijorului, şi el wagnerian impătimit, George Georgescu. Înainte de această premieră însă, George Enescu prezentase la 8/21 martie 1915, pe scena Teatrului Naţional, cu concursul orchestrei Ministerului, actul III din Parsifal.

Stefan Vinke este astăzi un adevărat tenor wagnerian, recunoscut în întreaga lume. În perioada 1999 - 2005, la teatrul din Mannheim, şi-a alcătuit un repertoriu consistent,  alcătuit din rolurile Tristan, Florestan, Parsifal, Lohengrin, Siegmund, Erik,  Idomeneo, Don José şi Hoffmann.  Obţine angajament în S.U.A., apoi la  Geneva şi Paris (Opera Bastille). Cunoaşte succese remarcabile cu  rolurile titulare din Tristan şi Isolda la Köln şi Lohengrin la Stuttgart. După debutul său în Siegfried din Tetralogia lui Robert Carsen la Köln, Stefan Vinke va interpreta acest rol şi la Veneţia, Lissabona, Strasbourg, Weimar, Berlin (DOB)  şi la Festivalul de Paşti de la Salzburg, în 2010.

În ultimii ani, la Opera din Leipzig,  tenorul interpretează, printre altele,  rolurile Tristan, Rienzi, Parsifal, Eric, Lohengrin. După ce,  în 2010  debutează tot pe această scenă în  Walther von Stolzing,  Stefan Vinke devine unul dintre puţinii tenori care au în repertoriu toate marile roluri wagneriene. Va cânta Lohengrin la Toulon şi in Beijing, Siegfried la Londra  (Covent Garden) şi în Seattle, Siegmund (Walküre) în Leipzig şi   Siegfried (Götterdämmerung) în Stuttgart. Printre marii dirijori cu care a colaborat se numără Jeffrey Tate, Sir Simon Rattle, Lothar Zagrosek, Donald Runnicles, Ulf Schirmer, Jun Märkel, Leopold Hager, Michael Gielen, Adam Fischer, Markus Stenz, Dennis Russel Davies şi Philippe Jordan.
Desigur că, afirmarea supremă ca tenor wagnerian a avut loc în cadrul festivalului Wagner de la Bayreuth unde, în 2011 cântă rolurile Walther von Stolzing (Maeştrii cântăreţi din Nürnberg) şi Tristan (Tristan şi Isolda)