Adio, Piedone cel original!

Puţini sunt actorii care au şansa să se identifice cu personajele lor. Piedone, alias Bud Spencer, e unul dintre ei, inclusiv numele de scenă - sau mai bine zis de generic, fiind unul inventat -, cu sonorităţi americane (de bere şi Tracy, Spencer Tracy), ca să-i păcălească şi ademenească pe spectatorii din Roma şi nu numai.

Îl chema de fapt Carlo Pedersoli şi împreună cu Mario Girotti, cunoscut drept Terence Hill, la sfârşitul anilor 60 şi în decada 70, cu reluări de succes până în zilele noastre, au format un cuplu de justiţiari, din western-urile spaghetti (în cheie comică, spre deosebire de cele ale lui Sergio Leone, cu Clint Eastwood, din aceeaşi perioadă, gen: „Pentru un pumn de dolari“ sau „Bunul, răul şi urâtul“), pe care le-a îndrăgit mai toată lumea!

Bonomul cu barbă şi muşchi ştia să bată înainte să avem noţiunea de bodyguard, încă de pe vremea când cei de la pază se chemau… gorile. Şi el avea ceva de King Kong, ataşant, cu barbă de Moş Crăciun, supraponderal, cum numai bărbaţilor le este permis, şi plin de umor. Fost campion la înot (ca şi Tarzan al nostru: Johnny Weissmuller), a fost distribuit de un regizor cunoscut de comedie, Steno (Stefano Vanzina, iniţial caricaturist, care lucrase cu marele comic, Toto, supranumit Fernandelul italienilor), în Piedone la Hong Kong, Piedone în Egipt, Piedone Africanul sau Zbirul.

La cei aproape 2 metri înălţime ai săi, era ideal pentru peliculele cu bătăi! A debutat ca gardă imperială în „Quo vadis“, în 1951, şi a fost un carabinier în Adio arme, varianta din 1957, înainte să ajungă o legendă, ceea ce l-a ajutat să intre şi în politică, una de spectacol, şi nu doar să facă opere de binefacere în favoarea copiilor şi să piloteze avioane şi elicoptere! A lucrat şi ca regizor, doar balerin şi jocheu n-a fost, după cum comenta el cu haz!

Ne-a părăsit la 86 de ani, dar ne-a lăsat o amintire, cu gândul la care , vom zâmbi, mereu, înduioşaţi, chiar dacă n-avem gropiţe, ca el!