Arte

articolul anterior articolul urmator

„Arderea de tot“, varianta Kopfrkingl. Despre o capodoperă redescoperită a „noului val ceh“

1
14 Nov 2018 18:42:11
Doinel Tronaru
Vlasta Chramostová şi Rudolf
Hrusínský, în „Incineratorul“ (1969)
Vlasta Chramostová şi Rudolf Hrusínský, în „Incineratorul“ (1969)

În sfârşit (toate tentativele anterioare fuseseră zădărnicite, din varii motive), am văzut aseară – în proiecţia de la Centrul Ceh, în Fiction Tuesdays – „Incineratorul“ / „The Cremator“ (1968-9) lui Juraj Herz (1934-2018), piesă de bază, dar şi de amurg, de crepuscul, a „noului val ceh“ (invazia sovietică din august 1968 a făcut ca filmul, prezentat sporadic în 1969, să stea „închis“ timp de două decenii, până-n august 1990).

„Incineratorul“ regizorului Juraj Herz (ecranizare după cehul Ladislav Fuks, 1923-1994, care-a contribuit şi la scrierea scenariului) reciclează magistral (practic, fără nicio greşeală de execuţie) deceniile de cinema de până la el (numeroasele tehnici expresioniste, din Germania weimariană, şi gros-planuri de film mut), ca şi o anume manieră tipică modernismului şaizecist, căruia cehii i-au fost campioni (montajul subiectiv, care redă mai degrabă fluxul gândirii personajului principal, decât o naraţiune coerentă, impregnat de detalii revelatorii).

Interpretarea senzaţionalului Rudolf Hrusínský (1920-1994), care se află tot timpul pe ecran (filmul e de fapt o imersiune în mintea bolnavă, dezaxată a acestui „idiot“ util, omul de rând, mic-burghezul pe care s-au sprijinit şi şi-au consolidat puterea toate dictaturile din modernitate), transformă filmul într-unul dintre marile filme „de actor“ ale tuturor timpurilor.



„Banalitatea“ homais-iană a „răului“

Rar a fost redată în cinema mai convingător (din punct de vedere artistic) ca în „Incineratorul“ nebunia (ucigaşă) a nazismului, felul în care el a luat minţile atâtor mulţimi de oameni (e valabil şi pentru comunism, dar acolo au acţionat altfel de mecanisme persuasive). Nu mai avem acum de-a face cu parabole sofisticate/alambicate despre efectele sale post factum, gen „Portarul de noapte“ al Lilianei Cavani sau „Alegerea Sophiei“ al lui Styron/Pakula, ci cu ce s-a-ntîmplat atunci „la firul ierbii“. Nu se apeleaza însă nici la portrete în detaliu ale SS-istului, ca cel făcut de Ralph Fiennes în „Lista lui Schindler“, sau ale devenirii sale, precum o reda Helmut Berger în „Götterdämmerung“-ul viscontian.

Nu, de data aceasta ne este arătat un individ (aparent) banal, şters, umil (care-şi exercită puterea – dar şi-atunci într-un mod greoi, greţos, respingător de „regulat“ – doar unde are prilejul, adică-n familie şi la bordel), dar care este „sarea pământului“ pentru toate dictaturile, terenul fertil şi afânat pentru toate totalitarismele şi pentru „revolta maselor“. Nu avem de-a face cu cine ştie ce geniu predispus la vreun pact faustic (ca-n mai târziul „Mephisto“ al lui Szabo), de tipul lui R. Strauss, modelul lui Th. Mann pentru „Doctor Faustus“ – în mod ironic, numele compozitorului este pomenit de o replică din scenariu –, ci de un mic-burghez desăvârşit, de „banalitatea răului“ arendtiană. Apropo de-această petty-bourgeoisie, aşa, în pielea lui Kopfrkingl, ar trebui să-l vedem pe flaubertianul farmacist Homais în secolul XX, mândru şi fericit că poate să elibereze „igienic“ prin moarte şi ardere (de tot) întreaga umanitate. „De curând a primit Legiunea de Onoare“ (citeşte Crucea de Fier).

Citeşte şi:

Adevărul despre Holocaust, spus de Imre Tóth în nici 100 de pagini

„Phoenix“ – A fi evreu după Holocaust

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

D B
21.11.2018, 10:00:07

Dimpotriva. Tocmai din incriminarea si demonizarea "micului burghez" au aparut totalitarismele (atat cel nazist cat si cel comunist, dar si cele mai vechi, ale Terorii iacobine). "Mic-burghezul" era dusmanul inchipuit, care rezista la radicalizare si fanatizare si care trebuia ostracizat. Asa ca cititi fals, ca si tovarasii dumneavostra cineasti contaminati, fara sa o stie, de mitul "revolutiei".

Modifică Setările