Avataruri competiţionale ale tinerilor muzicieni

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Compozitorul Alexandru Ştefan Murariu
Compozitorul Alexandru Ştefan Murariu

Febra competiţională – numărul mare al concursurilor în domeniul performanţei muzicale, numărul mare al competitorilor – nu constituie un fenomen recent. A demarat la scară mondială în deceniile de mijloc ale secolului trecut, când fenomenul competiţional s-a înteţit în toate domeniile vieţii cotidiene. Inclusiv în domeniul muzicii.

Urgia actuală îi descumpăneşte pe unii, îi întăreşte pe alţii. Diminuarea sau chiar anulatea activităţilor în sălile de concert, de spectacole, aduce prejudicii nu numai artiştilor performeri, ci întregului fenomen cultural-artistic în toată lumea. Concertele, spectacolele susţinute în aer liber au viaţă limitată. Rămâne de văzut cum ne vom adapta noilor condiţionări limitative. Căci relaţia ”pe viu” dintre artist şi publicul său este de neînlocuit! Iar evenimentele de acest fel petrecute ”on-line”, trebuie să o recunoaştem, nu înlocuiesc fenomenul viu al comunicării artistice.

Nu pot să nu mă gândesc cum anume se desfăşurau spectacolele, concertele bucureştene, cu un secol în urmă, în perioada cunoscutei ”gripe spaniole”; a durat doi ani şi s-a înteţit odată cu întoarcerea de pe front a soldaţilor, în perioada Marelui Război. Cum şi-a limitat Enescu concertele în acea perioadă? ...rămâne de cercetat. Anterior, în prima sa tinereţe, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea, Enescu a fost câştigătorul unor importante competiţii, a unor importante concursuri interne ale conservatoarelor din Viena şi din Paris, competiţii studenţeşti ale locului, ale acestor prestigioase instituţii; ulterior a compus el însuşi piese de concurs destinate studenţilor conservatorului parizian; nu erau simple exerciţii de virtuozitate; fac parte astăzi din repertoriul curent destinat flautului, trompetei, violei…

În perioada postbelică, mijlocul de secol a adus o însemnată efervescenţă inclusiv în domeniul performanţei muzicale, a numărului cu totul impresionant al competiţiilor; inclusiv în domeniul compoziţiei. Să ne aducem aminte, Enescu a iniţiat un concurs de compoziţie care, în epocă, i-a purtat numele, concurs destinat tinerilor compozitori români; în zilele noastre această competiţie este inclusă actualei structuri festivaliere.

Este de menţionat, actuala ediţie s-a deschis cu un important concert de gală al orchestrei Filarmonicii bucureştene, concert condus de dirijorul spaniol Josep Caballe Domenech.

Cu acest prilej am putut audia în primă audiţie absolută, Concertul pentru clarinet şi orchestră, lucrare datorată tânărului compozitor clujean, Alexandru Ştefan Murariu, absolvent al clasei de compoziţie a maestrului Adrian Pop, la Academia clujeană de muzică; lucrarea a fost distinsă cu premiul suprem al secţiei de compoziţie a ediţiei precedente, din anul 2018, a Concursului; regulamnetul prevede ca lucrarea premiată să fie cântată în primă audiţie absolută în concertele viitoarei ediţii; ceea ce s-a şi întâmplat în deschiderea ediţiei din acest an.

muzicieni

Solistul lucrării a fost clarinetistul Aurelian Băcan. Cum era firesc, unica secţie care şi-a anunţat laureaţii ediţiei actuale a fost secţia de compoziţie. Comisia prezidată de eminentul compozitor Sygmunt Krauze a analizat partiturile intrate în concurs, ficare membru al juriului din confortul propriei locaţii. Karlo Margetic din Noua Zeelandă este câştigătorul secţiei de muzică simfonică cu lucrarea ”An Axe for the Frozen Sea”; Youngjae Cho din Corea de Sud este câştigător în cadrul secţiei de muzică de cameră, iar spaniolul Marc Migo Cortes  (foto dreapta) este deţinătorul distincţiei supreme pentru originalitate în plan componistic.

Dată fiind multitudinea competiţiilor actuale, Concursul Enescu se situează printre primele cinci considerate în plan mondial; în ceea ce priveşte complexitatea, diversitatea stilistică a repertoriului diferitelor probe, amploarea unora dintre acestea, diversitatea solicitărilor cărora le este supus tânărul muzician performer. Indiferent că este vorba de una sau de alta dintre secţiile instrumentale, prima selecţie generală urmăreşte obiective comune; primul filtru este menit a stabili compatibilitatea concurenţilor cu obiectivele, cu nivelul competiţiei.

Există, de asemenea, obiective absolut comune de ordin repertorial şi nu numai, obiective urmărite la toate secţiile instrumentale.

Nivelul a ceea ce numim gândirea muzicală, este observat chiar de la prima probă a primei etape. Ordinea în ”vorbirea” muzicală, în gândire, poate fi revelată în baza repertoriului bachian, apogeul Baroc-ului muzical de primă jumătate de secol XVIII; pianiştii cântă un preludiu şi o fugă din monumentala culegere Clavecinul bine temperat, violoniştii prezintă două mişcări, inclusiv fuga finală dintr-una dintre cele trei Sonate pentru vioară solo, sau celebra Ciaccona din suita în re minor; violonceliştii susţin două mişcări de caracter diferit din nu mai puţin celebrul ciclu al celor Şase suite pentru violoncel solo…

Al doilea moment îl reprezintă repertoriul clasic; pianiştii cântă o parte animate dintr-o sonata de Haydn sau de Mozart, violoniştii prezintă prima parte, inclusiv cadenţa solistică dintr-unul dintre concertele mozartiene iar violonceliştii, partea iniţială a unia dintre concertele lui Joseph Haydn. Prima etapă s-a încheiat cu o probă de virtuozitate instrumentală din marele repertoriu romantic, de la spectaculoasele Capricii de Paganini la Studiile de concert de Chopin, Liszt sau Scriabin. Cea de a doua etapă solicită câteva mari lucrări clasico-romantice, creaţii semnate de Beethoven, Robert Schumann, Johannes Brahms etc. Trebuie recunoscut, susţinerea primlor două etape ale actualei ediţii a Concursului Enescu, nu ne-a dezamăgit;

Dimpotrivă! Marea confruntare a tinerilor muzicieni instrumentişti va avea loc la primăvară; este de sperat, în sala de concert. Secţiile instrumentale, semifinala şi finala, cuprind în mod obligatoriu o mare lucrare enesciană, una dintre sonatele pentru pian, pentru violoncel şi pian, pentru vioară şi pian, precum şi o lucrare importantă din muzica secolului XX. Etapa finală, cea care cuprinde departajarea laureaţilor, este destinată marilor lucrări concertante de secol XIX, de secol XX.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite