Arte

articolul anterior articolul urmator

Bogdan Popescu, directorul ICR Stockholm: „Atenţia acordată sectoarelor culturale şi creative, care traversează un moment dificil, ar trebui să sporească“

1
9 Jul 2020 08:33:11
Oltea Şerban-Pârâu
Bogdan Popescu
Bogdan Popescu

Bogdan Popescu este director al Institutului Cultural Român de la Stockholm (din 2018), anterior fiind director al Centrului Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român (2013-2018) si cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (din 1999).

Este doctor în filosofie în domeniul filosofiei minţii şi al ştiinţelor cognitive (2007) si a fost bursier OSI/FCO Chevening al Universităţii Oxford, Colegiul Wadham (2003-2004); bursier ERASMUS al Universităţii „La Sapienza” Roma (1999-2000); bursier TEMPUS al Universităţii din Bologna (1998).

Oltea Şerban-Pârâu: Cum arată luna iunie 2020 la Stockholm, este ea într-adevăr diferită faţă de normal? Sau opţiunea specială a Suediei în privinţa abordării pandemiei face ca diferenţele să nu fie sesizabile?

Bogdan Popescu: Luna iunie este, în mod tradiţional, o lună de vârf pentru turismul în ţările scandinave. Parcurile şi rezervaţiile naturale din jurul capitalei Suediei care odinioară forfoteau de vizitatori din toată lumea, sunt astăzi frecventate doar de localnici. Multe dintre muzeele din capitala Suediei sunt încă închise sau şi-au redeschis timid porţile cu program redus şi restricţii legate de numărul de vizitatori şi accesul în zonele cu potenţial de aglomerare. Sălile de spectacol, cinematografele sunt în continuare închise, iar marile evenimente din perioada verii la care institutul nostru participa an de an precum Festivalul Culturii din Stockholm, cu o afluenţă de public în jurul a un milion de vizitatori în anii precedenţi, au fost anulate. Alte evenimente culturale de anvergură precum târgul de carte de la Göteborg de la finalul lunii septembrie vor avea loc doar online şi fără invitaţi din afara Suediei.

„Suedia a evitat după cum se ştie o strategie de tip lockdown,  preferând o abordare mai îndrăzneaţă

O.Ş.P. Cum a fost afectată viaţa culturală suedeză de această perioadă fără precedent?

B.P. În timp ce alte ţări au adoptat strategii severe de limitare a răspândirii pandemiei, Suedia a evitat după cum se ştie o strategie de tip lockdown, preferând o abordare mai îndrăzneaţă, şi pe fondul unei densităţi mai reduse a populaţiei faţă de alte ţări. Chiar dacă parcurile publice, magazinele, restaurantele, barurile sau sălile de gimnastică au fost deschise, în această perioadă, cu unele restricţii, făcând ca rutina cotidiană să pară aproape neschimbată, recomandarile Agenţiei de Sănătate Publică de interzicere a evenimentelor publice cu peste 50 de persoane, de încurajare a muncii de acasă şi de evitare, pe cât este posibil, a deplasărilor au fost, în general, respectate şi efectele asupra vieţii culturale au fost aceleaşi ca şi în majoritatea celorlalte ţări europene: în lipsa vizitatorilor şi în faţa riscului de îmbolnăvire, muzeele şi-au închis, treptat, porţile, evenimentele culturale programate începând cu luna martie au fost fie anulate, fie amânate pentru a doua parte a anului, reconfigurate într-un format restrâns sau mutate în mediul online.

În toată această perioadă, învăţământul preşcolar şi cel şcolar, primar şi gimnazial din Suedia şi-a continuat activitatea neîntrerupt”

O.Ş.P. In privinţa învăţământului, într-adevăr nu s-a oprit nimic?

B.P. În toată această perioadă, învăţământul preşcolar şi cel şcolar, primar şi gimnazial din Suedia şi-a continuat activitatea neîntrerupt, însă liceele şi universităţile au fost închise, învăţământul continuând de la distanţă.

O.Ş.P. Personal, credeţi că dacă mai multe ţări ar fi avut acest curaj, de a nu opri activitatea, efectele economice, culturale, sociale care se văd deja în întreaga lume şi se prevăd a deveni uriaşe pentru toamnă ar fi fost reduse semnificativ?

B.P. Personal, nu cred că dincolo de măsurile de igienă şi distanţare deja în vigoare în majoritatea ţărilor, există strategii universal valabile. Există, cu siguranţă, bune practici care pot fi împărtăşite, însă sunt tentat să cred că deciziile ce vizează prevenirea răspândirii pandemiei trebuie luate împreună cu specialiştii epidemiologi din fiecare ţară ţinând cont de factori locali precum densitatea populaţiei, expunerea categoriilor vulnerabile, numărul de paturi de terapie intensive disponibile, inclusiv cutume locale pentru o evaluare cât mai precisă a pericolului de îmbolnăvire şi a capacităţii de intervenţie în cazul contaminării. Este mai potrivit ca oricând să privim fenomenul în complexitatea sa, pe măsură ce suntem deopotrivă observatori şi părtaşi ai acestei experienţe, cu toţii vulnerabili în faţa bolii, fără a privilegia idei, puncte de vedere sau experienţe de viaţă. Chiar şi epidemiologii suedezi au precizat în mai multe rânduri că strategia adoptată de Suedia s-a bazat pe contextul specific al acestei ţări şi, totodată, că se vor face evaluări periodice, măsurile urmând să fie adaptate pe parcurs în funcţie de evoluţia răspândirii pandemiei.

Oltea Şerban-Pârâu: Să revenim la zona culturală. Unde ar fi trebuit să fie Bogdan Popescu în martie şi unde este în această lună iunie 2020, când toată lumea artistică europeană şi americană aşteaptă ridicarea restricţiilor generate de efectele indirecte ale pandemiei care a blocat evenimentele publice de peste tot?

B.P. Am început anul cu mult elan şi entuziasm, proiectele organizate în primele două luni s-au derulat cu săli pline şi conform calendarului stabilit. Dintre acestea, aş menţiona aniversarea la jumătatea lunii ianuarie a Zilei Culturii Naţionale, având ca invitaţi pe violonistul de origine română Mihai-Anton Cucu şi pe actriţa suedeză de origine română Adriana Savin, apoi lansarea Jurnalului lui Mihail Sebastian, carte apărută anul trecut în Suedia, în traducerea apreciatei traducătoare Inger Johansson, care s-a bucurat de multă atenţie în presa suedeză. De asemenea, ICR Stockholm a fost partener, ca şi în anii trecuţi, al Festivalului Internaţional de Film de la Göteborg, la ediţia din acest an, fiind selectate trei filme româneşti, dar şi al Festivalului de Film Francez de la Stockholm, în cadrul căruia a fost prezentat filmul Călătoria fantastică a Maronei, regizat de către Anca Damian. Începând cu luna martie, când Europa a ajuns din periferie chiar centrul pandemiei de COVID-19, întreaga scenă culturală din Suedia, dar şi din ţările învecinate a fost bulversată. Evenimentele culturale au fost anulate sau amânate, cel puţin provizoriu, pentru a doua parte a anului. În ceea ce ne priveşte, am fost nevoiţi să reprogramăm o serie lungă de proiecte ale institutului, unele pregătite încă de la sfârşitul anului trecut: atelierul de traduceri româno-suedez, participarea la Luna Francofoniei de la Oslo, prezenţa la Târgul alternativ de artă contemporană Supermarket în luna aprilie, atelierul de încondeiat ouă pentru copii şi expoziţia cu ouă pictate din diferite regiuni ale României, proiect ce urma să aibă loc în perioada Paştelui în parteneriat cu Muzeul Etnografic din Stockholm, premiera suedeză a filmului Maria, Regina României şi să facem, totodată,  un exerciţiu de imaginaţie pentru a regândi strategia noastră în mediul online, adaptându-ne la noul context, astfel încât prezenţa culturală românească în zona scandinavă să aibă în continuare o vizibilitate însemnată şi să atragă un public cât mai numeros şi mai divers. Din păcate, în luna iunie, incertitudinile legate de răspândirea pandemiei încă persistă şi restricţiile privind numărul maxim de participanţi la evenimentele publice vor rămâne în vigoare în continuare, cel puţin în Suedia, având în vedere numărul destul de mare al cazurilor noi raportate, fără a exista un orizont de aşteptare concret cu privire la redeschiderea mult aşteptată a scenei culturale.

Nu e doar o criză medicală, ci una în măsură să producă mutaţii importante în psihologia şi la nivelul mentalităţilor indivizilor”

O.Ş.P. Contextul este absolut fără precedent. Pe ce repere se sprijină omul de cultură Bogdan Popescu în acest moment, dar managerul de Institut Cultural Român?

B.P. Contextul este, într-adevăr, unul fără precedent pentru că pandemia pe care o traversăm diferă în multe privinţe de tot ceea ce majoritatea locuitorilor planetei au trăit până acum, iar efectele asupra modului nostru de viaţă vor fi, probabil, mai profunde decât ne aşteptăm şi de durată. Pentru că aceasta nu e doar o criză medicală, ci una în măsură să producă mutaţii importante în psihologia şi la nivelul mentalităţilor indivizilor. În circumstanţele date, ICR Stockholm s-a repliat rapid, adaptând programele sale la mediul online pe care l-am văzut ca o oportunitate de a ne spori prezenţa şi impactul la categorii noi de public, rămânând în tot acest timp în dialog cu partenerii noştri din Suedia şi din celelalte ţări nordice vecine pentru a reveni cât mai curând în cadrul târgurilor şi al festivalurilor şi a relua evenimentele amânate în această primăvară îndată ce condiţiile o vor permite.

„Sectoarele culturale şi creative sunt printre cele mai afectate la nivel european de pandemia de coronavirus”

O.Ş.P. Cum au fost susţinuţi artiştii din domeniul artelor spectacolului în Suedia. Pentru că, fără îndoială, şi aici efectele s-au resimţit într-o anumită măsură. Cum funcţionează acest domeniu în Suedia? Mai degrabă din subvenţie publică sau pe baze private?

B.P. Sectoarele culturale şi creative sunt printre cele mai afectate la nivel european de pandemia de coronavirus. În Suedia atât guvernul cât şi autorităţile locale la nivelul regiunilor şi municipalităţilor, oferă diverse forme de sprijin – subsidii, granturi, burse de creaţie etc. care urmăresc să compenseze pierderile considerabile înregistrate în această perioadă de către aceste sectoare. În primă instanţă, guvernul suedez a alocat un ajutor financiar de 500 millioane de coroane (aprox. 45 millioane EUR), disponibil atât pentru artiştii independenţi – scriitori, traducători, fotografi, freelanceri care lucrează în domeniul artelor vizuale etc., cât şi pentru asociaţiile culturale/artistice, indiferent de tipul acestora, în măsura în care aceşti actori culturali au fost constrânşi să-şi anuleze evenimente culturale sau să le amâne din cauza pandemiei. Fondurile pot fi accesate prin diverse agenţii suedeze care oferă astfel de granturi precum Kulturrådet, Konstnärsnämnden şi Filminstitutet, dar şi Sveriges författarfond sau Musikerförbundet. În luna mai, guvernul suedez a propus un nou pachet de sprijin de 319 milioane coroane (aprox. 30 mil. EUR), fonduri destinate instituţiilor culturale publice precum muzee, teatre şi galerii de artă care nu au beneficiat de sprijin la alocarea iniţială ca urmare a faptului că aveau deja o finanţare de la stat. Astfel, analizând comparativ cu celelalte ţări europene, putem spune că pachetul financiar de sprijin alocat de statul suedez pentru sectorul cultural afectat de consecinţele pandemiei se numără, în acest moment, printre cele mai generoase de acest tip la nivel european. 

O.Ş.P. Există vreo similitudine între Suedia şi alte ţări europene, eventual cele vecine, Norvegia, Finlanda, din punctul de vedere al abordării domeniului cultural în această perioadă de criză?

B.P. Abordarea Norvegiei, spre exemplu, la începutul crizei pandemice, a fost una de tip lockdown, apropiată de ce se întâmpla în restul Europei. Astfel, la jumătatea lunii martie, guvernul norvegian a interzis majoritatea evenimentelor publice şi a luat măsuri severe de prevenire a pandemiei, inclusiv închiderea şcolilor şi a universităţilor. Măsurile au fost relaxate gradual începând cu luna mai când evenimentele publice cu până la 50 de persoane au fost permise, cu unele restricţii, iar cinematografele deschise. De la jumătatea lunii iunie, numărul maxim de persoane care pot lua parte la evenimente publice a crescut la 200. Se anticipează că dacă rata îmbolnăvirilor va fi ţinută sub control, începând cu luna septembrie vor primi undă verde evenimentele publice cu până la 500 de persoane, măsură deja în vigoare în Danemarca şi Finlanda.

O.Ş.P. După cum vedeţi dvs. din perspectiva nordică, într-adevăr artiştii sunt percepuţi la acest moment ca o componentă mai puţin esenţială a societăţii? Sunt voci care susţin această idee...

B.P. Atenţia acordată sectoarelor culturale şi creative, care traversează peste tot în lume un moment dificil, ar trebui să sporească, mai ales în această perioadă în care aceste sectoare înregistrează pierderi însemnate. Cred că este nevoie, în primul rând, de aprobarea unor pachete de sprijin, urmând modelul altor state europene, care să vină în întâmpinarea celor afectataţi de consecinţele pandemiei din aceste sectoare, în funcţie de specificul activităţii lor: artişti independenţi, asociaţii neguvernamentale, dar şi angajaţii din teatru, cinematografie, edituri, librării etc. Aceste sectoare au o contribuţie esenţială la bunul mers al societăţii, inclusiv o pondere importantă în produsul intern brut al ţării. 

O.Ş.P. Ce proiecte online aţi realizat sau aveţi în plan la ICR Stockholm?

B.P. Dintre proiectele online derulate în ultimele luni, aş aminti seria de discuţii şi lecturi digitale în colaborare cu editura suedeză Pionier Press, moderate de editoarea şi ilustratoarea Arina Stoenescu, având ca temă literatura pentru copii. Proiectul s-a întins pe mai multe săptămâni, având ca invitate scriitoare din România, deja traduse sau în curs de traducere în limba suedeză, precum Cristina Andone, Sînziana Popescu şi Adina Rosetti. Un alt proiect derulat în parteneriat cu agenţia suedeză Experience Transylvania, a vizat prezentarea unor repere şi itinerarii culturale şi turistice din România, precum şi a unor personalităţi reprezentative – Regina Maria a României, tradiţiile şi obiceiurile româneşti de Paşte, Castelul Bran, ia românească tradiţională, diverse oraşe şi regiuni geografice. De asemenea, pe perioada verii, organizăm în premieră cursuri online  de limba română pentru străini prin platforma Skype. Aş adauga faptul că unul dintre programele de tradiţie ale institutului, Premiul Marin Sorescu, aflat la cea de-a XIV-a ediţie, se derulează în continuare, anunţarea câştigătorului ediţiei din acest an urmând să se facă în această toamnă. La finalul lunii august intenţionăm să marcăm Ziua Limbii Române prin mai multe recitaluri online de poezie contemporană românescă cu invitarea unor poeţi români, care vor citi din creaţia proprie, alături de actori suedezi. În contextul aniversării anul acesta a 100 de ani de la naşterea poetului Paul Celan, născut în Bucovina de Nord, la Cernăuţi, în parteneriat cu Institutul Goethe din Suedia şi cu revista literară suedeză Ponton, am iniţiat un concurs de poezie în memoria marelui poet, adresat tinerilor liceeni din Suedia. Concursul îşi va desemna câştigătorii spre finalul acestui an, în preajma aniversării centenarului. În toată această perioadă, am actualizat aproape zilnic contul online al institutului cu informaţii culturale, am preluat spectacole ale Ateneului Român, Operei Române, Festivalului de Teatru de la Sibiu, Festivalului Shakespeare de la Craiova, am prezentat artişti români din Suedia şi expoziţiile lor, portrete de scriitori şi personalităţi culturale din România, iniţiative care au crescut considerabil numărul celor care ne urmăresc.

Cultura online nu poate înlocui în niciun fel emoţia şi experienţa nemijlocită a actului artistic din sala de spectacol

O.Ş.P. Credeţi, personal, că există vreun risc de a se trece majoritar în online, din punctul de vedere al culturii, sau lumea va reveni în sălile de spectacol atunci când va fi posibil?

B.P. Cultura online nu poate înlocui în niciun fel emoţia şi experienţa nemijlocită a actului artistic din sala de spectacol şi eu nu văd un risc imediat de rămânere în mediul online în detrimentul sălilor de spectacole în momentul în care pericolul pandemiei va fi dispărut. Cu toate acestea, noi toţi am devenit dependenţi de mediul online şi suntem conectaţi la tot ce se întâmplă, aproape în timp real. Astfel, dacă vrei să contezi, să ai acces la un public virtual mai larg, la rândul tău, eşti obligat să te reinventezi şi să te faci remarcat în mediul online. De aceea, cred că o parte dintre proiectele online demarate în această perioadă precum cursurile de limba română, care se bucură deja de popularitate, vor continua în acest format, alături de alte conţinuturi culturale digitale, adaptate la publicul care ne urmăreşte.

O.Ş.P. Dacă am pune viitorul între paranteze şi ne-am întoarce privirea spre trecut, care ar fi momentele cheie din ceea ce s-a întâmplat la ICR Stockholm, de când vă aflaţi aici?

B.P. Sunt multe proiectele de care îmi amintesc cu plăcere, organizate de echipa institutului nostru în cei doi ani de când mă aflu la Stockholm. Participarea la târgul de carte de la Göteborg a fost un proiect important al ICR Stockholm an de an, cu un program dens de evenimente, pe scenele mari ale târgului, având numeroşi invitaţi din România şi Suedia. Am susţinut prezenţa românească la Festivalul Culturii din Stockholm, prin concertele de jazz susţinute de Nicolas Simion Quintet în anul 2018 şi grupul muzical Elena Mîndru Finnection, anul trecut, ambele pe scena ridicată lângă Palatul Regal, în oraşul vechi. Premiul Marin Sorescu, un proiect de tradiţie al institutului, a avut numeroase menţiuni în presa suedeză, la fel ca şi lansarea romanului Solenoid în limba suedeză al scriitorului Mircea Cărtărescu, anul trecut. Zilele filmului românesc la Oslo, proiect organizat în parteneriat cu Cinemateca din Oslo în anul 2018, ca şi susţinerea constantă a prezenţei româneşti la Festivalurile de Film de la Göteborg şi Stockholm, au fost tot atâtea proiecte interesante în zona filmului. Anul trecut am fost parteneri ai galeriei Kohta din Helsinki în organizarea primei expoziţii a artistului Ion Grigorescu la Helsinki, eveniment ce a avut ecouri în presa finlandeză. La finalul anului trecut, am marcat împlinirea a 30 de ani de la Revoluţia Română din 1989, alături de ambasade ale unor state foste comuniste, printr-o conferinţă organizată în Parlamentul Suediei. Concertele organizate de institut la Filarmonica din Stockholm, în parteneriat cu Ambasada României în Regatul Suediei, cu ocazia Zilei Naţionale a României susţinute de artiştii Alexandru Tomescu şi Angela Drăghicescu în 2018, respectiv de Sînziana Mircea şi Raisa Mihai în 2019 au fost deosebit de apreciate, la fel ca şi cele dedicate preluării de către Romania a preşedinţiei Consiliului UE, organizate în parteneriat cu Ambasada României în Regatul Suediei şi Ambasada României în Regatul Norvegiei, în prima jumătate a anului 2019: concertul naistei Dana Dragomir la Muzeul de Istorie din Stockholm, concertul susţinut de Alexandru Tomescu şi Angela Drăghicescu, de data aceasta, la Filarmonica din Oslo sau concertul susţinut de artiştii Eduard Stan şi Remus Azoiţei la Muzeul de Istorie din Stockholm.

O.Ş.P. Cum vedeţi reluarea activităţii cu public pentru ICR Stockholm?

B.P. O aştept cu nerăbdare ca o întoarcere firească şi treptată la normalitate, atunci când condiţiile o vor permite, cu o doză de prudenţă suplimentară în asumarea recomandărilor de prevenire a riscurilor de îmbolnăvire atât din partea noastră ca organizatori de evenimente, cât şi din partea publicului care va trebui să se conformeze pentru a se simţi în siguranţă, deoarece îmi este greu să cred că vom putea uita prea curând experienţa acestor luni. Cel puţin o perioadă, va trebui să fim pregătiţi să convieţuim cu acest virus pentru că sfârşitul izolării nu înseamnă sfârşitul pandemiei.

O.Ş.P. O întrebare specifică spaţiului cultural suedez. Ce se va întâmpla anul acesta cu premiile Nobel. Se discută despre asta? Sau fiind vorba despre luna decembrie încâ nu s-au luat în calcul scenarii?

B.P. Cel puţin până în momentul de faţă, calendarul a rămas neschimbat, anunţurile câştigătorilor se vor face în perioada 5-12 octombrie, iar decernarea premiilor, în mod tradiţional, în decembrie. Nu au apărut informaţii în presa suedeză despre scenarii alternative, dar, probabil, este încă prea devreme pentru aşa ceva.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Mihai Popescu
9.07.2020, 15:18:06

ICR-urile = oficine de tocat banii pt. tot felul de neispraviti. La noi milioane de batrini si copii mor de foame si noi cheltuim bani cu ICR-uri.