Bucureştenii nu prea se omoară după cultura cu bilet. Preferă televizorul, de unde cultura dispare pe zi ce trece

Auditorul ascultă atent explicaţiile celor de la ArCuB asupra graficului prezentat

2 bucureşteni din 10 nu au participat în ultimul an la niciun eveniment cultural, în timp ce tot 2 din 10 declară că merg la evenimente culturale mai des de 3 ori pe lună, potrivit primului Studiu de consum cultural pentru Bucureşti, realizat de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), la comanda ARCUB –Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, pentru elaborarea Strategiei Culturale a Bucureştiului.

Potrivit studiului, prezentat la sediul ARCUB, în Bucureşti, mai mult de un sfert din populaţie (26,9%) alocă privitului la televizor în fiecare zi a săptămânii o medie de 2 ore, iar 24,7% o medie de o oră zilnic. O diferenţă mai mare apare în situaţia celor care dedică 3-4 ore pe zi acestei activităţi: de la 19% în timpul săptămânii, la 28,9% în timpul weekendului.

În ce priveşte consumul cultural în spaţiul public, bucureştenii preferă cinematograful, evenimentele prilejuite de sărbători locale sau mersul la teatru. Aproape jumătate dintre bucureşteni (46% în cazul cinematografelor şi respectiv 45% în cazul celorlalte două) afirmă că au participat cel puţin o dată în ultimul an la o astfel de manifestare culturală. De celalaltă parte, numai 10,7% dintre bucureşteni spun că au fost la filarmonică, 12,9% la operă sau operetă şi numai 15,5% dintre ei au fost la bibliotecă pentru a citi.

Mersul la cinematograf de cel puţin 1-2 ori pe an sau mai des este cea mai răspândită formă de consum cultural din Bucureşti, în 2015.
Dintre cei care au mers cel puţin o dată în ultimele 12 luni la cinematograf:
•48.8% au vizionat un film la un cinematograf multiplex,
•30.2% au vizionat filme la cinematograful clasic (care, din păcate, nu prea mai există, fiind pe cale de dipariţie)

Atunci când vorbim despre preferinţele pentru anumite piese de teatru:
•38% au declarat că preferă să meargă la comedii,
•31,2% merg la teatru clasic,
•11,7% merg la teatru contemporan.

Cele mai vizitate festivaluri, în ultimii doi ani (2013-2015) au fost Zilele Bucureştiului 14,6%, Târgul de carte Gaudeamus 10,4%, Festivalul George Enescu 7,9% şi Festivalul Naţional de Teatru 7,6%.

În ce priveşte alte activităţi recreative, 80,9% dintre bucureşteni au fost cel puţin o dată pe lună într-un parc, 64,3% au fost cel puţin o dată pe lună la cumărături la mall, iar 59% dintre bucureşteni au fost cel puţin o dată pe lună la biserică.

În topul hobby-urilor bucureştenilor se numără dansul 35,1%, fotografia 21,1% şi scrisul (poezii, proză, jurnal) 18,1% (doar se spune, nu-i aşa, că „românul s-a născut poet“).

Când vine vorba de traiul în comun şi acceptarea diferenţelor etnice, 12% dintre bucureşteni spun că au fost cel puţin o dată în ultimul an la un eveniment multicultural. 21% spun că au luat masa la un restaurant cu specific etnic, 19% au fost la un târg cu specific tradiţional, în timp ce 16% au participat la o piesă de teatru pe tema minorităţilor de orice fel. 53% dintre respondenţii studiului afirmă că au un prieten care aparţine unei minorităţi, iar 43% nu sunt deranjaţi ca vecinii lor să aparţină unei minorităţi.

Studiul a analizat şi opiniile bucureştenilor în legătură cu calitatea vieţii urbane. Printre aspectele de care ei se declară nemulţumiţi se numără infrastructura stradală (condiţiile pentru maşini, cât şi pentru pietoni sau biciclişti), curăţenia, cu accent pe calitatea aerului. În schimb, ei se declară mulţumiţi de aspectele ce ţin de petrecerea timpului liber, evenimentele de consum cultural, cu menţiunea că numitorul comun al acestora ţine de gratuitate, parcurile, evenimentele în aer liber, spaţiile de joacă pentru copii.

Studiul a fost comisionat de ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, în vederea realizării Strategiei Culturale, ca parte a candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Acest studiu şi-a propus să evalueze practicile de consum şi profilul consumatorilor de cultură din capitală printr-un sondaj de opinie realizat în perioada iulie-august 2015, pe un eşantion de 1068 de persoane cu vârsta peste 14 ani, cu o eroare de maximă de +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%.

„Această analiză este numai una dintre cele care au fost realizate pentru a fundamenta un document strategic la nivelul oraşului Bucureşti, în materie culturală. Este prima strategie culturală pe care oraşul îşi propune să o adopte, motiv pentru care a fost nevoie de un demers mult mai îndelungat şi mai profund de a încerca o înţelegere a ecosistemului cultural bucureştean. S-a realizat o serie de alte studii şi analize legate de infrasrtuctura potenţială, de modul de petrecere a timpului liber în cartiere, de practici de consum la nivel de comunităţi, plus o serie de alte diagnoze pe diverse domenii artistice. Pe baza tuturor acestor documente, strategia culturală este în momentul de faţă în curs de elaborare şi în curs de corelare cu diverse alte strategii sectoriale. Un prim document strategic va fi supus dezbaterii publice la sfârşitul lunii martie, astfel încât, sperăm noi, în cursul lunii aprilie, actualul consiliu general să adopte această strategie“, a declarat Oana Radu, consultant independent pentru elaborarea Strategiei Culturale.