Opera Naţională din Bucureşti începuse să aibă, din ianuarie 2014, de când director artistic a fost numit coregraful danez Johan Kobborg, o vizibilitate internaţională, datorită premierelor cu solişti, regizori, scenografi, coregrafi de primă mână atât din România, cât şi din străinătate. Sub conducerea lui Johan Kobborg, au avut loc, la Opera Naţională Bucureşti, premierele „Giselle“, „Classical Symphony. Petite Mort. Marguerite and Armand“, „La Sylphide“, „La fille mal gardée “, „DSCH/The Dream“, „Manon“ (muzică: Jules Massenet, coregrafie: Kenneth MacMillan).
Cu excepţia „Giselle“ şi „Manon“, celebra balerină Alina Cojocaru (foto), o stea pe firmamentul baletului mondial, parteneră de viaţă a lui Kobborg, a dansat în toate aceste spectacole.
Scandalul de la Opera Naţională a început pe 4 aprilie 2016, atunci când a venit în mod oficial anunţul că ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, l-a schimbat pe directorul interimar George Călin, numindu-l în locul său pe dirijorul Tiberiu Soare, tot interimar. (Directorii ONB sunt interimari până la clarificarea situaţiei juridice a lui Răzvan Ioan Dincă, directorul stabilit prin concurs în 2012. Răzvan Ioan Dincă a fost condamnat, în cadrul unui proces în care a fost acuzat de mai multe infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese, la 6 ani de închisoare cu executare. Sentinţa nu este definitivă.)
Criza din 2016 a început o dată cu prima decizie a lui Tiberiu Soare, noul director interimar, care a fost una neaşteptată: ştergerea numelui lui Johan Kobborg de pe site-ul Operei din funcţia de director artistic al Corpului de Balet. Reacţia lui Johan Kobborg a fost promptă: a demisionat. Ministerul Culturii a încercat o formulă de mediere, numindu-l director general pe dirijorul Vlad Conta şi director adjunct pe Tiberiu Soare. Johan Kobborg a refuzat însă să lucreze cu o conducere din care făcea parte Tiberiu Soare şi a nu a revenit asupra deciziei de a demisiona.
La intervenţia premierului Cioloş, după o scrisoare deschisă a Alinei Cojocaru către primul-ministru, ministrul Culturii Vlad Alexandrescu a încercat pentru a doua oară, în trei săptămâni, o formulă de mediere şi de negociere, pe fondul protestelor artiştilor de la ONB,împărţiţi în două tabere: pro-Johan Kobborg şi pro-Tiberiu Soare. În această situaţie, pe 20 aprilie 2016, l-a pus din nou în funcţia de director interimar, pe George Călin, pentru ca în urma protestelor artiştilor, de astă dată, susţinători ai lui Tiberiu Soare şi a lui Vlad Conta, să revină din nou, în mai puţin de 24 de ore, asupra deciziei sale. Deciziile pripite ale lui Vlad Alexandrescu, în această situaţie de criză, l-au costat pe acesta funcţia de ministru pe 17 aprilie 2016.
Beatrice Rancea a fost numită o lună mai târziu, mai exact pe 24 mai 2016, director interimar al Operei Naţională Bucureşti, de Corina Şuteu, noul ministru al Culturii din acea perioadă, la mai bine de o lună de la izbucnirea scandalului de la Operă. Mandatul lui Beatrice Rancea de director interimar al ONB expiră în decembrie 2017.
După scandalul din 2016 şi demisia lui Johan Kobborg, dansatori tineri şi valoroşi, care au strălucit în baletele de la ONB în perioada directoratului lui Kobborg, au părăsit România, printre aceştia numărându-se Francesca Velicu, Marina Minoiu, Dawid Trzensimiech, Diana Tudor. Au demisionat prim-solişti, solişti şi membri ai Corpului de Balet, pe care Johan Kobborg îi invitase din străinătate: Lucas Campbell, Henry Dowden, Daniela Norman, Gina-Marie Leathem, Dianyu Wu, Rebecca Haw, Caspar Stadler, Amy Bale, Liam Morris, Alistair Beattie, Barnaby Bishop. Totodată,solistul Liam Morris şi balerinul George Murray au părăsit Corpul de Balet.
Cifrele Corpului de Control
Johan Kobborg
La mai bine de un an de la scandal, pe 17 octombrie 2017, pe site-ul Operei Naţionale Bucureşti a fost publicat un raport de control privind verificările efectuate la Opera Naţională Bucureşti, semnat de Bogdan-Cosmin Ştefan, şeful corpului de control al primului-ministru. Raportul acoperă perioada 1 ianuarie 2012 – 17 octombrie 2016. În documentul, care fost publicat doar de Opera Naţională Bucureşti pe siteul instituţiei, se arată că pierderile cauzate de boicotarea spectacolelor din perioada crizei din 2016 se ridică la suma de 145903.09 lei.
Cât câştiga Johan Kobborg
Contractul lui Johan Kobborg a fost legal, acesta având un contract pentru drepturi de autor, potrivit raportului, paginile 14-15:

Citiţi şi:
Criza de la ONB (I): Micul război din micul Paris
Raportul Corpului de Control al Guvernului privind criza de la Opera Naţională Bucureşti
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
3 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
Puneti intrebari inutile ,cine puteau fi vinovati decat cabotinii si nulitatile ,cei carora nu ai cum sa le recunosti nimic ,ca nu au nimicdecat un asa zis,, orgoliu '' care de fapt nici acela nu-l au . Acestia vor numai triumful mediocritatii in care sa si duca traiul , acestia nu vor fi niciodata vulturi ,ci numai niste ciori zgribulite ! Din cauza acestora ONB nu poate sa ocupe un loc deosebit in cultura europeana si nu numai !
Ce sa caute Kobborg &Cojocaru la ONB ??!! Sa strice bisericutele cladite cu atata truda (maximum mediocra ) in zeci de ani de zile ?? Sa nasca invidii profesionale inutile ?? Sa ne demonstreze ca la ONB se pot monta, iata, si spectacole adevarate de balet ?? Asa ceva este total inacceptabil ! Sa ne intoarcem deci in mlastina in care baltim de atata vreme .... Ca noi acolo ne simtim cel mai bine !
Ciudat ... nu se da raspunsul direct in articol. Trebuie cautat printre randuri pentru a avea confirmarea malversatiunii: cel ilegal era numit pe sest fara concurs. Intrat pe usa din spate !