Arte

articolul anterior

Cotroceni-arc peste timp

1
17 Jun 2021 16:29:17
Florin Grecu

Albumul omagial Cotroceni-arc peste timp, editat de Muzeul Naţional Cotroceni în anul 2019, pune în lumină istoria  şi arhitectura Palatului Cotroceni, cu o existenţă de 340 ani. Prin imagini şi articole dedicate fiecărei epoci, albumul descrie contribuţia domnitorilor care şi-au adus aportul la făurirea operei arhitecturale.

Analize pertinente şi riguros documentate se regăsesc pe parcursul albumului omagial Cotroceni-arc peste timp. Astfel, despre Mănăstirea Cotroceni şi Palatul Domnesc Cotroceni scriu Mariana Lazăr şi Ştefania Dinu, despre Palatul Cotroceni-reşedinţă regală 1893-1947, scrie Ştefania Dinu, despre Palatul Cotroceni-obiect şi subiect al creării omului nou, scrie Ioana Drăgulin, iar despre Palatul Cotroceni-Restaurare şi amplificare 1976-1989, scrie Ştefania Dinu.
 
Deşi Palatul Cotroceni a întâmpinat dezinteresul domnitorului Constantin Brâncoveanu, precum şi a călugărilor greci de la muntele Athos, acesta a rezistat, iar administraţia egumenilor a reuşit să conserve fondul funciar al Mănăstirii Cotroceni prin intervenţia domnitorilor Ţării Româneşti, care au păstrat statutul de ctitorie domnească, după analiza Marianei Lazăr (p. 70). 
 
Şerban Cantacuzino a fost domnitorul care a conferit statutul de Mănăstire domnească şi a fost construită pe parcursul a două secole, având rolul de construct spiritual, dar şi de reşedinţă, după cercetările Marianei Lazăr şi Ştefania Dinu (p. 76). 
 
Barbu Ştirbei a fost domnitorul care a inclus Palatul Cotroceni într-un proiect urbanistic de modernizare a Bucureştiului. Domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza continuă şi el procesul de modernizare, deoarece a transformat Palatul în reşedinţă de vară, după cum constată Ştefania Dinu, în urma analizării documentelor istorice (p. 94).
 
Odată cu proclamarea României ca Regat în anul 1881, Palatul Cotroceni din reşedinţă de vară a devenit reşedinţa moştenitorilor Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, conferind Cotrocenilor un aspect sobru şi regal. În acest sens, Regina Maria a amenajat Palatul ca pe un loc destinat rătăcirii imaginaţiei şi a timpului liber, dar cu implicaţii de natură politică, deoarece multe evenimente politice aveau loc la Sinaia, la Castelul Peleş, dar şi la Palatul Cotroceni, până în anul 1938 (pp. 144-160).
 
Ioana Drăgulin analizează istoria Palatului Cotroceni în perioada comunistă, evidenţiind încercarea noului regim de a utiliza  Palatul în scop propagandistic, dar şi de a transforma memoria colectivă a vechiului regim monarhic. Noua cultura proletară se adresa omului nou, având scopul uniformizării sociale şi de proletarizare a culturii. Astfel, regimul comunist a încercat reconfigurarea Palatului Cotroceni, în conformitate cu dimensiunea ideologică a Partidului Comunist. 
 
Ioana Drăgulin pune în lumină dimensiunea ideologică în constructul omului nou, fapt care a condus la deteriorarea patrimoniului. Mobilul regimului se fundamenta pe faptul că puterea comunistă emana de la popor, iar vechiul regim monarhic fusese abolit prin Actul de la 30 decembrie 1947. În cele din urmă, un simbol al monarhiei, cum era Palatul Cotroceni, era confiscat de regim şi redat circuitului turistic, prin vizitarea lui de tinerii comunişti (p. 178). Având scop cultural, Palatul Cotroceni era folosit pentru educaţia pionerilor în spiritul ideologiei comuniste. 
 
Ioana Drăgulin subliniază că Palatul Cotroceni era deschis publicului de către comunişti, însă vizitele erau controlate de activiştii de partid care populau Palatul (p.187). Comunismul s-a vrut a fi un fel de unificator şi nivelator al conştiinţelor, iar scopul consta în ştergerea memoriei monarhiei din tiparul colectiv.
 
Un moment important îl reprezintă cutremurul din 1977, care  pune punct ofensivei ideologice a regimului, deoarece Palatul Cotroceni este restaurat, revenind astfel la epoca frumuseţii sale de dinainte de instaurarea regimului comunist în România. Capitolul de încheiere Palatul Cotroceni-Restaurare şi amplificare 1976-1989, arată că plafoanele Palatului Cotroceni au fost refăcute, îmbinând arhitectura medievală laică şi religioasă, spune Ştefania Dinu (p. 199).
 
Albumul omagial editat de Muzeul Naţional Cotroceni Cotroceni-arc peste timp este un titlu simbol dat unui Palat-instituţie care a rezistat epocilor şi diferitelor stăpâniri, având un sens etern pentru generaţiile ce vor veni. 
 
Albumul de colecţie Cotroceni-arc peste timp, cu o grafică deosebită, merită a fi lecturat şi popularizat în şcolile din România pentru ca şi tânăra generaţie să deprindă gustul arhitecturii brâncoveneşti, care a dăinuit ca un arc peste timp şi peste oameni.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Toru Okada
17.06.2021, 16:41:11

resedinta regala pangarita de mafiotii care isi zic "presedinti". sper ca Romania sa scape vreodata din cosmarul asta.

-5 (5 voturi)
Modifică Setările