Arte

articolul anterior articolul urmator

Cu un aspect refăcut în interior, Qreator rămâne Casa Creativităţii

0
Articol publicitar
10 Jul 2020 11:01:17
Autor: ADH

Vila Oromolu a devenit, în ultimii doi ani şi jumătate, un reper pentru lumea artistică şi creativă din Bucureşti, sub numele de Qreator. Situată în Piaţa Victoriei, chiar la începutul Bulevardului Aviatorilor, vila elegantă ştie poveşti vechi de aproape o sută de ani, dar, cel mai important, e locul unde se construiesc poveşti noi, cu pasiune şi creativitate.

În această primăvară atipică pentru noi toţi, Qreator a trecut printr-o serie de transformări. Spaţiul a fost gol, deoarece evenimentele offline au trecut în mediul online, iar interiorul a beneficiat de o redecorare semnată de echipa arhitectului Dorin Ştefan, la fel ca proiectul de restaurare din 2017, care a redat casei strălucirea originală.

Citiţi mai jos un scurt interviu cu Dorin Ştefan, dar şi cu Anda Ştefan şi Andreea Ionescu, parte din echipa proiectului, despre Qreator, dar şi despre Bucureşti.

Fiecare spaţiu are o poveste care continuă chiar şi după finalizarea construcţiei, prin menirea sa şi prin cei care îi trec pragul. În cazul Qreator, o comunitate exuberantă, creativă. Cum a fost pentru dvs. revenirea în spaţiul Qreator la câţiva ani de la finalizarea proiectului care a redat clădirea oamenilor şi oraşului?

Dorin Ştefan: Cea mai interesantă imagine pe care o am acum, la revenire, a fost cea cu recitalul lui Alexandru Tomescu. Era totul gol, spaţiul suna extraordinar de bine şi am plecat un pic cu gândul până în interbelic, atunci când probabil aici aveau loc astfel de concerte. Sigur, cu public. Aici de la început a fost un fel de casă de protocol, nu neapărat o locuinţă. De altfel, mult timp a funcţionat în această casă Asociaţia Culturală „Amicii Statelor Unite”, cândva până după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1947. 

Anda Ştefan: Acum trei ani noi am lucrat restaurarea acestei case şi interioarele, coaja interioară, dar altcineva s-a ocupat atunci cu decoraţia de interior, într-o manieră puţin diferită de cum ne-o imaginam noi. Acum, revenind, am dus mai departe gândul de acum trei ani şi am continuat lucrarea. A fost o bucurie să putem finaliza proiectul în totalitate, iar casa să fie unitară.



Care au fost principalele provocări acum?

Anda Ştefan: Nu prea au fost, pentru că am lucrat într-o manieră interesantă şi facilă cu echipa de aici, ceea ce contează enorm. Am putut să colaborăm foarte bine, au fost foarte deschişi, iar succesul unei lucrări, în general, ţine foarte mult de posibilitatea de a dialoga. Dacă clienţii au fost atât de deschişi şi am putut să ne sfătuim pentru fiecare pas, colaborarea a fost netedă, lucrurile au mers foarte bine. Sigur, perioada a fost cam grea. De exemplu, pe anumite detalii nu am avut posibilitatea alegerii dintr-o paletă foarte largă şi atunci a fost nevoie să ne restrângem la ce se putea, dar cred că până la urmă a ieşit foarte bine.

Dorin Ştefan: Pe mine, de fiecare dată când vin aproape de o astfel de casă, asupra căreia să lucrez, mă interesează să-i aduc ceva din timpul nostru. De aceea sunt câteva intervenţii pe care eu şi echipa cu care am lucrat ni le-am asumat şi cred că acesta este lucrul cel mai important: casa să fie vie.

În momentul în care tu o aduci în culorile de astăzi, în atmosfera de astăzi, în felul în care noi ne comportăm acum, ea renaşte. Cea mai mare bucurie e să vezi o casă pe care tu nu o întorci în timp, ci o recuperezi, e ca o renaştere, iar acest lucru nu se poate face în acelaşi decor. Nici noi nu mai purtăm hainele de atunci, manierele nu mai sunt la fel, şi atunci trebuie s-o aduci în lumea de azi.

Bucureştiul se remarcă printr-un dezacord vizual al construcţiilor. Care credeţi că sunt principalele aspecte de care ar trebui să se ţină cont atunci cand se construiesc clădiri noi, dincolo de interesul beneficiarului?

Anda Ştefan: Sigur, clădirea nouă care se ”plantează” trebuie, în primul rând, să aibă valoare. Să zicem că dacă demolezi o casuţă construită pe la 1900, trebuie să ai grijă ce pui în loc. Nu poţi veni să torni acolo un paralelipiped urât de beton, dar dacă aduci ceva nou de valoare, nu distrugi memoria locului, ci o respecţi.

Andreea Ionescu: Eu cred că depinde foarte mult şi de funcţiune, dar, chiar şi aşa, de exemplu, dacă este o locuinţă unifamilială, cred că poţi oferi ceva atât clientului, cât şi trecătorului. Ceva care să mă facă pe mine să mă opresc şi să mă uit, chiar dacă nu pot intra acolo, pentru că e un spaţiu privat.

Dorin Ştefan: Eu aş lucra cu dezacordul, acolo unde este prezent, nu poţi să-l anulezi, este parte din realitate. Dacă toată viaţa ai asculta doar şansonete, n-ai ajunge să te plictiseşti de ele? În muzică, în artă, într-o mulţime de zone creative, dezacordul e parte din creaţie. Cred că noi trebuie să transformăm acest dezacord în creativitate, să-l metamorfozăm, nu să-l anulăm revenind la şansonetă. 

Care credeţi că este rolul arhitectului în societatea de astăzi?

Andreea Ionescu: Eu cred că ar trebui, de fapt, să te scoată din zona de confort şi să-ţi arate o altă perspectivă, să te provoace să te uiţi la lucruri dintr-un alt unghi.

Anda Ştefan: Eu fac arhitectură de interior şi design, la fel ca Andreea, şi vorbesc mult din punct de vedere al vieţii omului în interior. Cred că putem îmbunătăţi enorm calitatea vieţii dacă oamenii ar apela la noi, la nişte profesionişti care să-i ajute să-şi creeze mediul în care vor trăi şi care are un impact foarte mare.

Dorin Ştefan: Cred că cel mai important element cu care lucrăm noi, arhitecţii, şi un fel în care-i putem ajuta pe ceilalţi este manipularea luminii. Este un grup pe Facebook acum unde oamenii postează ce se vede la fereastra lor, dar au surprins şi diverse camere şi am remarcat ce puţină lumină primeau unele dintre ele şi ce diferenţă ar fi făcut lumina bine prinsă.  

***
Vila Oromolu, cunoscută astăzi drept casa Qreator, a fost construită în 1927 de arhitectul Petre Antonescu, cel a cărui semnătură se află pe multe clădiri faimoase din Bucureşti şi din ţară, printre care: Arcul de Triumf, Palatul Kretzulescu sau Cazinoul din Constanţa.

Dorin Ştefan este unul dintre cei mai apreciaţi, premiaţi şi solicitaţi arhitecţi români. Proiectele sale pot fi văzute atât în ţară, cât şi în străinătate. A primit numeroase premii şi distincţii, are câteva expoziţii şi lucrări de artă şi a participat la unele dintre cele mai importante conferinţe de profil. 

În prezent, Qreator by IQOS este un hub cultural în care au loc expoziţii, concerte, lansări, dar şi evenimente, la care se adaugă şi o componentă de magazin. Aceasta a primit, odată cu noul design al casei, o serie de noi funcţionalităţi, respectiv curăţarea profesională şi personalizarea dispozitivelor IQOS sau consultanţă individualizată. Accesul în clădire este gratuit, însă permis doar persoanelor care au împlinit 18 ani.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii