Arte

articolul anterior articolul urmator

De ce avem cu atât mai multă nevoie de Festivalul Enescu

8
2 Apr 2021 21:00:03
Deutsche Welle

Carantinarea dramatică a vieţii culturale e una din consecinţele dureroase ale actualei pandemii. Perspectiva desfăşurării Festivalului Enescu, ajuns la ceas aniversar, în 2021, este cu atât mai binevenită.

Cât de săracă este lumea fără artă şi cultură am văzut din plin - şi vedem - în lunile de lockdown ale pandemiei Covid. În Germania, instituţiile culturale sunt de multă vreme închise şi nu se întrezăreşte o revenire prea curândă la normalitate. "Experimentul Berlin" a fost şi el abandonat între timp. Ultimele concerte sau spectacole trăite live la Filarmonică sau într-o sală de teatru mi-au devenit atât de preţioase, ca mici giuvaeruri dintr-o altă lume, din vremurile „bune” ante-pandemice. E bine că există oferte online - altfel chiar n-am mai avea nimic. Dar acestea nu vor putea înlocui niciodată experienţele pe viu, acea atmosferă specială, de magie uneori, născută din interacţiunea dintre scenă şi sală, dintre public şi artişti.
 

Am ascultat deunăzi un concert live, susţinut de Orchestra Simfonică a WDR, de la Köln, avându-l la pupitru pe şeful ansamblului german, dirijorul Cristian Măcelaru. Un concert fermecător cu violonistul Renaud Capuçon, dar şi trist în acelaşi timp, văzând sala goală a Filarmonicii kölneze (cu excepţia unui cameraman, aşazat în faţa scenei), care, în alte vremuri, ar fi fremătat de încântare şi emoţie. 

Cultura este domeniul profund afectat de actuala criză coronavirus. Viaţa artistică aproape că a-ncremenit. Restricţiile adoptate de autorităţi – şi ele diferite de la o ţară la alta, ba uneori de la o regiune sau localitate la alta din cadrul aceleiaşi ţări, ne sărăcesc, ne fac să resimţim şi mai puternic consecinţele contextului cu totul nou şi extrem de dificil în care trăim şi anume pe toate planurile – personal, sanitar, economic...

Perspectiva desfăşurării  Festivalului Enescu, ajuns la ceas aniversar, este cu atât mai benefică. „În aceste vremuri dificile, marcate de pandemie, lumea are nevoie de frumuseţe, de muzică, de cultură. Lumea are, de aceea, nevoie de Festivalul Enescu. Nu doar în România ci pretutindeni” – iată apelul, deloc patetic, dar insistent şi înflăcărat, adresat de directorul artistic al Festivalului, Vladimir Jurowski, tuturor celor implicaţi: „guvern, sponsori, artişti şi publicul larg”, asigurând că organizatorii vor face tot posibilul ca acest eveniment atât de important să aibă loc”.  

În mesajul său video, adresat din München, unde Jurowski este din acest an şi director muzical general al Operei de Stat Bavareze, remarcabilul dirijor şi om de cultură a prezentat temele centrale în jurul cărora gravitează nestematele muzicale ale acestui program extrem de bogat, divers şi „viu colorat”, care reuneşte la Bucureşti şi în alte câteva oraşe ale ţării - Sibiu, Timişoara,  Iaşi, Cluj, Bacău  - mulţi dintre cei mai de seamă muzicieni şi cele mai apreciate ansambluri din lume. Vom asista – şi sper tare că situaţia o va permite - la un maraton de momente muzicale de excepţie: timp de patru săptămâni (durată record în istoria festivalului) va fi prezentat cel mai amplu de până acum program de lucrări enesciene – 42, inclusiv cele cinci simfonii –, îşi vor da concursul în 66 de concerte 4.700 de artişti români şi străini, vor fi aniversaţi 140 de ani de la naşterea marelui compozitor român George Enescu într-o ediţie jubiliară, a 25-a, în cei 63 de ani de la înfiinţarea Festivalului. Un alt centru de greutate în programul acestui an va fi creaţia compozitorului Igor Stravinski, de la a cărui moarte se împlinesc 50 de ani.

Vladimir Jurowski e de altfel un mare admirator al creaţiei enesciene şi, nu în ultmul rând, al omului Enescu. George Enescu a fost o personalitate ieşită din comun, un muzician de geniu, de o modestie rară, un umanist impresionant cu o iubire nemărginită de ţară, de neam. E o plăcere să-l asculţi pe Jurowski vorbind despre Enescu, despre muzica lui, despre Festivalul care-i poartă numele, şi care şi-a cucerit un loc inconfundabil pe scena internaţională, despre importanţa şi necesitatea muzicii, mai ales în astfel de vremuri, pentru noi toţi, pentru o lume mai bună şi mai frumoasă. În conferinţa de presă amintită l-a citat admirativ pe compozitor:

"Enescu spusese cândva că a crea înseamnă a iubi, pentru că muzica este iubire sau nimic. Un alt mare cetăţean al lumii, William Shakespeare, spunea în versurile de început ale comediei A douăsprezecea noapte: Dacă muzica e hrana iubirii, cântă mai departe. Cred că ambele mesaje sunt perfecte pentru vremurile noastre dificile, deoarece muzica este rodul iubirii şi hrana iubirii; fără dragoste nu există muzică. Şi muzica nu ne serveşte doar ca divertisment, ca hrană pentru suflet, ci serveşte şi ca un comunicator foarte important între oameni.

Festivalul Enescu şi-a prezentat până la această oră programul publicului românesc şi străin, organizând conferinţe de presă inclusiv în limbile franceză, germană şi engleză, cu bogată şi prestigioasă prezenţă. Artiştii, care nu se vor afla pentru prima dată în România, la Festival, au avut numai cuvinte la superlativ la adresa Festivalului, iar ceilalţi şi-au exprimat bucuria de a-l cunoaşte. Dirijorul Kristjan Järvi spunea că abia aşteaptă să revină la Festival, fiind impresionat şi de "entuziasmul" publicului românesc, de atmosfera din Festival şi de diversitatea culturală din România.

Patricia Kopatchinskaja pe scena Ateneului, în 2015

Patricia Kopatchinskaja pe scena Ateneului, în 2015

Patricia Kopatchinskaja, sublinia în mesajul video transmis că în aceste vremuri ieşite din comun, iubirea - tema ediţiei -, iubirea pentru muzică are darul de "a ne consola şi aduce laolaltă". Pentru că, a adăugat mult apreciata violonistă originară din Chişinău, "muzica este o vrajă şi un miracol, atunci când are loc în timp real", trăire pe care nu o atingi când asculţi o înregistrare pe disc. 

Idee pe care am regăsit-o şi în intervenţia Clarei Marrero, directoarea orchestrei Radiodifuziunii Berlin (RSB), al cărei dirijor şef este Vladimir Jurowski, ansamblu care, la actuala ediţie a Festivalului va interpreta pe lângă Simfonia Nr. 5 de Enescu şi lucrări de Stravinski, în premieră pentru publicul românesc. "Şi o înregistrare ne poate prilejui multe momente frumoase, dar să simţi respiraţia publicului din sală, aceasta este ceva special..." spune Marrero.

Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei la Bucureşti

Cord Meier-Klodt: Festivalul Enescu, un vector de imagine a României în lume

Un mare iubitor de muzică şi pasionat de Festival s-a dovedit a fi ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt. Din 2017 la Bucureşti, diplomatul cunoaşte bine Festivalul, asistând la multe din ofertele sale muzicale. "Sunt ambasador în România de patru ani, dar aş putea spune la fel de bine că sunt deja de două ediţii ale Festivalului Enescu în această funcţie". Iar acum o aşteaptă cu nerăbdare pe a treia. La întâlnirea cu presa de limbă germană, Cord Meier-Klodt şi-a amintit cum în 2019 a urmărit o serie de concerte, în condiţii mai dificile, după ce îşi rupsese piciorul şi tocmai fusese operat la Berlin. 

Diplomatul german a subliniat totodată aportul acestui "cel mai mare eveniment cultural" al ţării, "un vector de imagine a României în lume", la relaţiile bilaterale germano-române. "România îşi prezintă prin acesta chipul în lume, ca încă relativ tânăr membru al UE, care a avansat însă deja demult de la periferia de sud-est a Europei adânc spre centrul ei". 

Ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu

Emil Hurezeanu: Germania, partener privilegiat al Festivalului Enescu

Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, a întărit spusele antevorbitorului său, subliniind că Germania şi în general spaţiul de limbă germană au fost mereu "un partener privilegiat al Festivalului George Enescu. El a enumerat câteva din concertele de neuitat cu ansambluri de prim rang, cum ar fi Berliner sau Wiener Philharnoniker, de la ediţiile trecute ale Festivalului vorbind de interesul tot mai mare faţă de creaţia enesciană în aceste colţuri de lume. Ambasadorul român a amintit, în context, de premiera absolută a oratoriului enescian "Strigoii", care a avut loc în septembrie 2019 la Konzerthaus Berlin, sub bagheta tânărului dirijor Gabriel Bebeşeleaşi de montarea, anul acesta, la Komische Oper Berlin a capodoperei enesciene "Oedipe", premiera urmând să aibă loc pe 14 mai. Revenind la actuala ediţie a Festivalului George Enescu, care se va desfăşura în condiţii absolut neobişnuite, determinate de pandemia Covid, Emil Hurezeanu s-a arătat convins că prin muzica lui Enescu vom avea sentimentul depăşirii vicisitudinilor momentului. 

Mihai Constantinescu, directorul executiv al Festivalului George Enescu

Mihai Constantinescu: Biletele vor fi puse în vânzare la mijlocul lunii iunie

Directorul executiv al Festivalului, Mihai Constantinescu, fără de care Festivalul Enescu n-ar fi ceea ce este astăzi, a anunţat că în jurul datei de 15 iunie vor fi puse în vânzare biletele. Până atunci se va şti mai mult despre evoluţia situaţiei epidemiologice şi a campaniei de vaccinare - factori esenţiali în elaborarea conceptului de securitate sanitară al Festivalului. Să-i ţinem pumnii!

Medana Weident - Deutsche Welle

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

bovis
2.04.2021, 22:37:17

nu avem nevoie de festivaluri ce nu se pot autofinanta, asa cum statul nu baga bani intr-un festival de manele nu vad de ce sa arunce bani pentru uni carora li s-a spus ca muzica secolelor trecute e pentru oameni culti, nu e infecta precum maneaua dar nu are nimic special.

-2 (4 voturi)
Sorin Ionascu
3.04.2021, 00:14:59

Ai un nume in perfecta concordanta cu comentariul. Poti ramane linistit la iesle sa rumegi, sunt destui interesati de festival ca sa nu-i intereseze parerea ta.

+1 (3 voturi)
Sorin Ionascu
3.04.2021, 00:24:47

Nu sunt atat de sigur ca avem nevoie de festival, dar e cert nevoie de o deblocare a vietii culturale. Fara cultura nu suntem altceva decat animale. Niste bovine cu doua picioare. In ultimii ani festivalul a devenit tot mai impresionant prin anvergura si prin programele si numele implicate, dar el e doar exceptia in peisajul muzical romanesc. As fi preferat sa avem permenet prezenti artisti de acest nivel pe scenele tarii, iar festivalul sa fie mai redus dimensional. Un cunoscut spunea la un moment dat ca acest festival vine ca masa bogata de paste sau de craciun, dupa un post lung - sunt o multime de bunatati, vrei sa le gusti pe toate, dar nu reusesti sa te bucuri suficient de ele, iar in final ramai cu indigestie. O densitate mai mica a evenimentelor, eventual repetarea acelorasi programe pentru a permite accesul mai multora, ar putea fi o idee mult mai buna si e ceea ce se practica in mai toate festivalurile din lume. Combinat cu investirea unor resurse mai bogate in cultura si invitarea unor artisti de inalta clasa cat mai des pe scene romanesti, inclusiv a acelor artisti romani care fac cariere in alte tari, dar nu prea au sanse sa apara in propria lor tara. Pentru cine nu stie acest lucru, peste tot in lume festivalurile beneficiaza de finantare din fonduri publice; in Franta, inainte de pandemie erau peste 300 in fiecare an, pe teme extrem de diverse. Chiar si in SUA, unde sunt de baza fondurile private, cultura este finantata predominant din donatii si sponsorizari, nu doar din vanzare de bilete. Nicaieri in lume (cu exceptia poate a manelistilor, renumiti evazionisti) cultura nu se poate autofinanta, dar ea functioneaza excelent in multe tari care au constientizat faptul ca fara cultura nu suntem nimic altceva decat vite de povara.

+1 (3 voturi)
bovis
3.04.2021, 10:29:11

Ionascule de ce sa-ti dea bani statul doar fiindca matale vezi doamne canti la mandolina. Autofinanteazate. Asa cum nu-i da statul bani gratis aluia care matura pe strada nu vad de ce matale spoliator de bani publici cu enescul tau cu tot ai fi mai special. Acelasi lucru il pot spune despre banii aruncati in constructia de stadioane. E mult mai de bun simt modelul american investesti in sali de teatru, stadioane etc. in scoli,licee,universitati accesibile pentru toata lumea nu doar pentru niste paraziti speciali cum sunt filarmonicile, operele, teatrele nationale feude pentru niste politruci. Restul se descurca e fix treaba lor daca pot sa faca bani din arta sau nu. De ce sa-i sustina statul pe artistii astia cu sume colosale.

-3 (3 voturi)
Nirolf
3.04.2021, 08:30:32

*** Festivalul G Enescu semnifica setea de profunzime a romanismului si dimensiunea spirituala a sufletului acestui popor .

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (8)

Modifică Setările